Pentru a vedea cât de rău îi este in­dus­triei germane trebuie mers în adâncurile sale. Acolo pot fi găsiţi producătorii de strunguri, de freze, de ferăstraie cu bandă sau circu­lare (maşini-unelte în special) pentru prelu­crarea metalului indispensabile fabricilor mari, şanti­erelor, atelierelor şi afacerilor mici. Co­men­zile pentru maşinile-unelte germane s-au prăbuşit cu 28% în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comenzile pentru export au scăzut cu 33%, iar cele pentru piaţa internă cu 13%, potrivit celor mai recente date ale VDW, cea mai pu­ternică organizaţie de lobby a producătorilor de profil din Germania. Un plonjon asemă­nător a fost consemnat şi în primul trimestru, iar VDW se aşteaptă la stabilizare până la sfârşitul anului. Dar acest lucru nu înseamnă revenire. Industria germană se confruntă cu cea mai severă recesiune de după al Doilea Război Mondial.

Economia în sine, cea mai mare din Europa şi până în urmă cu doar câţiva ani motorul de creştere al Europei, se îndreaptă şi ea spre recesiune, conform prognozelor guver­nului de la Berlin. Se vorbeşte tot mai deschis şi mai insistent despre schimbarea modelului eco­no­mic al Germaniei, bazat puternic pe expor­turi. Speranţa de până acum a companiilor in­dus­triale era că pentru ceea ce scot ei pe piaţă va exista întotdeauna cerere deoarece pro­dusele lor sunt unice.

Însă în lume sunt şi alte state producătoare de maşini-unelte. Japonia este una dintre ele. Comenzile pentru maşinile-unelte „Made in Japan“ au crescut în iulie pentru a treia lună la rând mulţumită mai ales cererii din China şi SUA, piaţa internă fiind slabă. Subvenţiile oferite de statul chinez productorilor săi indus­triali fac bine şi industriei japoneze, după cum comentează cotidianul Nikkei.

Japonia este al doilea producător de ma­şini-unelte la nivel mondial. Primul este China. Producătorilor de maşini-unelte din această ţară bine le face războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Armata rusă are nevoie de aprovizio­nare rapidă cu arme, iar industria rusă este reorientată în această direcţie. În acest context, valoarea exporturilor de maşini-unelte din China în Rusia a crescut de zece ori în prima jumă­tate a anului trecut, potrivit Olenei Yuracenko, analist la think-tankul European Security Council of Ukraine, citată de presa britanică. Analiştii suspectează că în spatele acestor vânzări se ascund şi reexporturi.

Producătorii din state vestice ale căror gu­verne au impus sancţiuni Rusiei pentru a o descuraja de la actele de agresiune din Ucraina ar exporta mai întâi în China, de unde echipa­mentele sunt revândute în Rusia pentru a-i echipa fabricile de arme şi muniţii. Un rol im­portant aici îl au maşinile-unelte de precizie ridicată CNC (Computer Numerical Control). În perioada ianuarie-iunie 2023, mai mult de jumătate din importurile Rusiei de echipa­mente CNC au venit din China, faţă de doar 12% înainte de invazie. În Germania, industria maşinilor-unelte avea în 2021, potrivit celor mai recente date ale VDW, 64.000 de angajaţi.

Aceste cifre ar indica o ramură mică a in­dus­triei. Însă sectorul joacă un rol important în dezvoltarea macroeconomică. Furnizează teh­no­logie pentru producţie în prelucrarea meta­lului, având contribuţii semnificative la inovaţie şi îmbunătăţirea productivităţii în întreaga industrie. Germania avea în 2021 o cotă de 13% pe piaţa mondială a maşinilor-unelte, unde exporta 64% din producţia sa. Dar acelea erau vremuri bune. Sectorul, ca multe alte ramuri industriale, este dependent de industria auto.

Producătorii de autovehicule şi furnizorii de piese auto sunt împreună cel mai mare client. Cum industria auto este în criză, tranziţia la maşinile electrice dovedindu-se proble­ma­ti­că, şi producătorii de maşini-unelte au dificul­tăţi. Este o schimbare de mediu care impune diversificare. Dependenţa de industria auto se micşorează, ajungând de la 42% în 2021 la sub 35% anul acesta. Însă concurenţa este mare.

China a produs anul trecut pentru prima dată mai multe maşini-unelte decât cererea pentru ele. Exporturile au ajuns la 7,3 miliarde euro în 2023. Spre comparaţie, cele ale Japoniei s-au situat la 6,3 miliarde euro. Germania a rămas campionul exporturilor – opt miliarde euro. Dacă sunt incluse piesele şi accesoriile, cifra creşte la 9,5 miliarde euro, cu 9% mai mult decât în 2022. Însă la producţie, China nu poate fi întrecută de nimeni. Fabricile chinezeşti livrează maşini-unelte aproape cât Germania, Japonia şi SUA la un loc. Iar în prezent, restul lumii se plânge că supraproducţia industrială ieftină a Chinei îi sufocă producătorii industriali.

Oxford Economics se aşteaptă la o revenire extinsă a cererii pentru maşini-unelte în toate regiunile în 2025 şi 2026, adică anticipează o recuperare solidă pe piaţa internaţională. Însă în Germania impulsul este de aşteptat să fie foarte slab. Creşterea în niciun caz nu va putea compensa pentru pierderile din ultimii ani. Piaţa internă a fost zguduită până i s-a şubrezit structura.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!