Tentația Estului. Cum au fost și cum arată economiile fostelor republici sovietice inclusiv a Moldovei

URSS, care ocupa locul al doilea în lume ca putere economică, s-a prăbușit în urmă cu 30 de ani, iar în locul ei s-au format țări cu un PIB total de aproape 2,5 trilioane de dolari.

În 1990, cu puțin timp înainte de prăbușirea sa, Uniunea Sovietică era încă nominal a doua cea mai mare economie din lume, cu un PIB de 791 de miliarde de dolari la prețurile curente la acel moment (estimări ONU). Cu toate acestea, conform celor mai mulți istorici și economiști, în anii 1960 și 1980, ritmul de creștere a economiei sovietice a scăzut continuu, ceea ce a dus în cele din urmă la epuizarea sistemului planificat, arată o analiză RBK.

În URSS, până la sfârșitul anilor 1980, conceptul statistic de PIB bazat pe sistemul conturilor naționale nu a fost folosit. În schimb, au folosit conceptul de „venit național”, care reprezenta PIB-ul fără a ține cont de sectoarele „neproductive” – transport de pasageri, locuințe, sănătate și educație, divertisment etc. Datorită naturii economiei planificate, însăși comparația dintre producția Uniunii Sovietice și PIB-ul economiilor occidentale este destul de arbitrară. Nu mai puțin condiționată este reconstrucția PIB-ului real pe cap de locuitor al republicilor sovietice înainte de 1990, realizată de specialiștii bazei de date a proiectelor Maddison de la Universitatea din Groningen prin extrapolarea indicatorilor actuali ai țărilor post-sovietice folosind date și estimări istorice.

Cu toate acestea, pe baza estimărilor ONU, în 1990 ponderea Uniunii Sovietice în PIB-ul mondial (la prețuri constante din 2015) era de 4,6%, iar acum ponderea în PIB-ul total a cincisprezece foste republici sovietice este de aproximativ 2,6% (date similare ONU pentru 2019). Fondul Monetar Internațional (FMI), pe baza parității puterii de cumpărare (PPP, permite compararea PIB-ului diferitelor țări ajustat în funcție de cursurile de schimb), estimează ponderea PIB-ului tuturor țărilor fostei URSS în economia mondială mai mare – la 4,7% (3% este ponderea Rusiei).

În macroregiunea fostei URSS, „cei slabi nu-i ajung din urmă pe cei dezvoltati și nu există convergență [apropiere] nici în PIB pe cap de locuitor, nici în puterea de cumpărare atât cu țările dezvoltate, cât și în interiorul regiunii”, spune. economistul șef al băncii de investiții Renaissance Capital pentru Rusia și CSI Sofia Doneț. În plus, există o corelație mare între ratele de creștere ale țărilor post-sovietice: „dacă e criză, atunci toată lumea are probleme”.

PIB-ul pe cap de locuitor al majorității țărilor post-sovietice a scăzut până în 1996-1999, apoi a avut loc o scădere sau încetinire sincronă în 2009 din cauza crizei financiare globale. În 2015-2016, PIB-ul pe cap de locuitor în țările dependente de petrol din regiune a scăzut (Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus), iar în această perioadă Kazahstanul și Azerbaidjanul, în special, și-au lăsat monedele să plutească liber și le-au devalorizat și, în sfârșit, ultimul declin sincronizat în prezent a avut loc în 2020 pe fundalul pandemiei de coronavirus, rezultă din datele Băncii Mondiale.

#URSS #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.