Tentația Estului. Cum au fost și cum arată economiile fostelor republici sovietice inclusiv a Moldovei

URSS, care ocupa locul al doilea în lume ca putere economică, s-a prăbușit în urmă cu 30 de ani, iar în locul ei s-au format țări cu un PIB total de aproape 2,5 trilioane de dolari.

În 1990, cu puțin timp înainte de prăbușirea sa, Uniunea Sovietică era încă nominal a doua cea mai mare economie din lume, cu un PIB de 791 de miliarde de dolari la prețurile curente la acel moment (estimări ONU). Cu toate acestea, conform celor mai mulți istorici și economiști, în anii 1960 și 1980, ritmul de creștere a economiei sovietice a scăzut continuu, ceea ce a dus în cele din urmă la epuizarea sistemului planificat, arată o analiză RBK.

În URSS, până la sfârșitul anilor 1980, conceptul statistic de PIB bazat pe sistemul conturilor naționale nu a fost folosit. În schimb, au folosit conceptul de „venit național”, care reprezenta PIB-ul fără a ține cont de sectoarele „neproductive” – transport de pasageri, locuințe, sănătate și educație, divertisment etc. Datorită naturii economiei planificate, însăși comparația dintre producția Uniunii Sovietice și PIB-ul economiilor occidentale este destul de arbitrară. Nu mai puțin condiționată este reconstrucția PIB-ului real pe cap de locuitor al republicilor sovietice înainte de 1990, realizată de specialiștii bazei de date a proiectelor Maddison de la Universitatea din Groningen prin extrapolarea indicatorilor actuali ai țărilor post-sovietice folosind date și estimări istorice.

Cu toate acestea, pe baza estimărilor ONU, în 1990 ponderea Uniunii Sovietice în PIB-ul mondial (la prețuri constante din 2015) era de 4,6%, iar acum ponderea în PIB-ul total a cincisprezece foste republici sovietice este de aproximativ 2,6% (date similare ONU pentru 2019). Fondul Monetar Internațional (FMI), pe baza parității puterii de cumpărare (PPP, permite compararea PIB-ului diferitelor țări ajustat în funcție de cursurile de schimb), estimează ponderea PIB-ului tuturor țărilor fostei URSS în economia mondială mai mare – la 4,7% (3% este ponderea Rusiei).

În macroregiunea fostei URSS, „cei slabi nu-i ajung din urmă pe cei dezvoltati și nu există convergență [apropiere] nici în PIB pe cap de locuitor, nici în puterea de cumpărare atât cu țările dezvoltate, cât și în interiorul regiunii”, spune. economistul șef al băncii de investiții Renaissance Capital pentru Rusia și CSI Sofia Doneț. În plus, există o corelație mare între ratele de creștere ale țărilor post-sovietice: „dacă e criză, atunci toată lumea are probleme”.

PIB-ul pe cap de locuitor al majorității țărilor post-sovietice a scăzut până în 1996-1999, apoi a avut loc o scădere sau încetinire sincronă în 2009 din cauza crizei financiare globale. În 2015-2016, PIB-ul pe cap de locuitor în țările dependente de petrol din regiune a scăzut (Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus), iar în această perioadă Kazahstanul și Azerbaidjanul, în special, și-au lăsat monedele să plutească liber și le-au devalorizat și, în sfârșit, ultimul declin sincronizat în prezent a avut loc în 2020 pe fundalul pandemiei de coronavirus, rezultă din datele Băncii Mondiale.

#URSS #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma întreprinderilor de stat bate pasul pe loc, iar o bună parte din companiile controlate de stat sunt fie inactive, fie în prag de faliment, arată un raport al Expert-Grup.

Potrivit analizei, la începutul anului 2025, statul deținea 161 întreprinderi de stat și 66 de societăți comerciale, însă doar 139 dintre acestea aveau activitate reală. Practic, o parte importantă există doar pe hârtie, fără contribuție economică.

Situația este și mai gravă, în condițiile în care peste o treime din portofoliu este considerat problematic. Nu mai puțin de 43 de întreprinderi de stat sunt în insolvabilitate sau lichidare, iar alte 26 nu desfășoară nicio activitate. În cazul companiilor comerciale cu capital de stat, 13 sunt în dificultate și 7 sunt inactive.

Deși statul a încercat să reducă numărul companiilor, progresul este lent. Strategia prevedea diminuarea portofoliului cu 20% până în 2027, însă în realitate, între 2023 și 2025 au fost eliminate doar 17 entități.

În același timp, impactul economic al acestor companii rămâne modest. Deși statul controlează active de circa 79,5 miliarde lei și afaceri de peste 54 miliarde lei, contribuția directă la PIB este de doar 2,5–3%.

Raportul mai arată o discrepanță majoră între tipurile de companii. Întreprinderile de stat, deși numeroase, generează doar 0,9% din cifra de afaceri a economiei, în timp ce societățile comerciale cu capital de stat sunt mult mai eficiente și produc peste 7%.

Problema principală rămâne eficiența scăzută și dependența de bani publici. Multe întreprinderi supraviețuiesc datorită finanțărilor bugetare, nu performanței economice, iar rentabilitatea capitalului este practic zero sau negativă.