TikTok, sub asediu în SUA. Ultimatum primit de către chinezi

Tocmai când Joe Biden a început să folosească intens TikTok în campania sa electorală, în special pentru a transmite mesajul său politic tinerilor (a avut 91.000 de urmăritori în prima zi de la lansare), reţeaua de socializare deţinută de China, care a fost sub „supraveghere specială” de către Congres şi guvernul SUA, este încolţită de autorităţile de la Washington.

ByteDance, holdingul de la Beijing care o deţine, va trebui să aleagă dacă vânde această subsidiară internaţională investitorilor occidentali sau să înceteze să opereze în Statele Unite.

Aceasta este ceea ce prevede un proiect de lege aprobat ieri în unanimitate de Comisia pentru Energie şi Comerţ a Camerei Reprezentanţilor, în ciuda încercării de ultimă oră făcută de TikTok de a-şi mobiliza utilizatorii. Protestul digital a început imediat.

Acţiunea de lobby electronic a multinaţionalei chineze ar putea avea în continuare oarecare efect în următoarele zile: proiectul de lege votat ieri în comisie trebuie acum aprobat de întreaga adunare şi apoi să treacă la Senat. Iar faptul că mai întâi Donald Trump, apoi Joe Biden, în ciuda ameninţării cu interdicţia din motive de securitate naţională, nu au atacat platforma, oferă o oarecare speranţă managerilor grupului chinez.

Când şi-a dat seama că urmează să voteze, TikTok a trimis tuturor utilizatorilor săi americani un mesaj dur, cel puţin: „BLOCAŢI OPRIREA TIKTOK: Congresul vrea să interzică TikTok. Vorbeşte acum, înainte ca guvernul tău să renunţe la 170 de milioane de americani de dreptul lor constituţional la libera exprimare.”

Unii dintre parlamentarii care au votat legea ieri au susţinut că cei care nu şi-au dat seama încă de pericolul acestui instrument în mâinile Chinei îl pot experimenta acum în mod direct: TikTok tocmai a răspândit un mesaj în America parţial fals (legea cere o schimbare de proprietate, o interdicţie ar fi consecinţa unui eventual refuz).

Mulţi cred că reacţia împotriva TikTok este excesivă. Dar reacţia pătrunzătoare a companiei, capacitatea acesteia de a ajunge instantaneu la 170 de milioane de americani, chiar oferindu-le, pe baza codului lor poştal, numele congresmanului din circumscripţia lor asupra căruia să exercite presiuni, nu face decât să întărească temerile celor care cred că, dacă va fi nevoie, regimul chinez va folosi această reţea de socializare nu doar pentru a fura date despre populaţia americană, ci şi pentru a o influenţa politic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Tik Tok #Biden #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.