TikTok, sub asediu în SUA. Ultimatum primit de către chinezi

Tocmai când Joe Biden a început să folosească intens TikTok în campania sa electorală, în special pentru a transmite mesajul său politic tinerilor (a avut 91.000 de urmăritori în prima zi de la lansare), reţeaua de socializare deţinută de China, care a fost sub „supraveghere specială” de către Congres şi guvernul SUA, este încolţită de autorităţile de la Washington.

ByteDance, holdingul de la Beijing care o deţine, va trebui să aleagă dacă vânde această subsidiară internaţională investitorilor occidentali sau să înceteze să opereze în Statele Unite.

Aceasta este ceea ce prevede un proiect de lege aprobat ieri în unanimitate de Comisia pentru Energie şi Comerţ a Camerei Reprezentanţilor, în ciuda încercării de ultimă oră făcută de TikTok de a-şi mobiliza utilizatorii. Protestul digital a început imediat.

Acţiunea de lobby electronic a multinaţionalei chineze ar putea avea în continuare oarecare efect în următoarele zile: proiectul de lege votat ieri în comisie trebuie acum aprobat de întreaga adunare şi apoi să treacă la Senat. Iar faptul că mai întâi Donald Trump, apoi Joe Biden, în ciuda ameninţării cu interdicţia din motive de securitate naţională, nu au atacat platforma, oferă o oarecare speranţă managerilor grupului chinez.

Când şi-a dat seama că urmează să voteze, TikTok a trimis tuturor utilizatorilor săi americani un mesaj dur, cel puţin: „BLOCAŢI OPRIREA TIKTOK: Congresul vrea să interzică TikTok. Vorbeşte acum, înainte ca guvernul tău să renunţe la 170 de milioane de americani de dreptul lor constituţional la libera exprimare.”

Unii dintre parlamentarii care au votat legea ieri au susţinut că cei care nu şi-au dat seama încă de pericolul acestui instrument în mâinile Chinei îl pot experimenta acum în mod direct: TikTok tocmai a răspândit un mesaj în America parţial fals (legea cere o schimbare de proprietate, o interdicţie ar fi consecinţa unui eventual refuz).

Mulţi cred că reacţia împotriva TikTok este excesivă. Dar reacţia pătrunzătoare a companiei, capacitatea acesteia de a ajunge instantaneu la 170 de milioane de americani, chiar oferindu-le, pe baza codului lor poştal, numele congresmanului din circumscripţia lor asupra căruia să exercite presiuni, nu face decât să întărească temerile celor care cred că, dacă va fi nevoie, regimul chinez va folosi această reţea de socializare nu doar pentru a fura date despre populaţia americană, ci şi pentru a o influenţa politic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Tik Tok #Biden #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.