TikTok, sub asediu în SUA. Ultimatum primit de către chinezi

Tocmai când Joe Biden a început să folosească intens TikTok în campania sa electorală, în special pentru a transmite mesajul său politic tinerilor (a avut 91.000 de urmăritori în prima zi de la lansare), reţeaua de socializare deţinută de China, care a fost sub „supraveghere specială” de către Congres şi guvernul SUA, este încolţită de autorităţile de la Washington.

ByteDance, holdingul de la Beijing care o deţine, va trebui să aleagă dacă vânde această subsidiară internaţională investitorilor occidentali sau să înceteze să opereze în Statele Unite.

Aceasta este ceea ce prevede un proiect de lege aprobat ieri în unanimitate de Comisia pentru Energie şi Comerţ a Camerei Reprezentanţilor, în ciuda încercării de ultimă oră făcută de TikTok de a-şi mobiliza utilizatorii. Protestul digital a început imediat.

Acţiunea de lobby electronic a multinaţionalei chineze ar putea avea în continuare oarecare efect în următoarele zile: proiectul de lege votat ieri în comisie trebuie acum aprobat de întreaga adunare şi apoi să treacă la Senat. Iar faptul că mai întâi Donald Trump, apoi Joe Biden, în ciuda ameninţării cu interdicţia din motive de securitate naţională, nu au atacat platforma, oferă o oarecare speranţă managerilor grupului chinez.

Când şi-a dat seama că urmează să voteze, TikTok a trimis tuturor utilizatorilor săi americani un mesaj dur, cel puţin: „BLOCAŢI OPRIREA TIKTOK: Congresul vrea să interzică TikTok. Vorbeşte acum, înainte ca guvernul tău să renunţe la 170 de milioane de americani de dreptul lor constituţional la libera exprimare.”

Unii dintre parlamentarii care au votat legea ieri au susţinut că cei care nu şi-au dat seama încă de pericolul acestui instrument în mâinile Chinei îl pot experimenta acum în mod direct: TikTok tocmai a răspândit un mesaj în America parţial fals (legea cere o schimbare de proprietate, o interdicţie ar fi consecinţa unui eventual refuz).

Mulţi cred că reacţia împotriva TikTok este excesivă. Dar reacţia pătrunzătoare a companiei, capacitatea acesteia de a ajunge instantaneu la 170 de milioane de americani, chiar oferindu-le, pe baza codului lor poştal, numele congresmanului din circumscripţia lor asupra căruia să exercite presiuni, nu face decât să întărească temerile celor care cred că, dacă va fi nevoie, regimul chinez va folosi această reţea de socializare nu doar pentru a fura date despre populaţia americană, ci şi pentru a o influenţa politic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Tik Tok #Biden #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.