Tocmai când Joe Biden a început să folosească intens TikTok în campania sa electorală, în special pentru a transmite mesajul său politic tinerilor (a avut 91.000 de urmăritori în prima zi de la lansare), reţeaua de socializare deţinută de China, care a fost sub „supraveghere specială” de către Congres şi guvernul SUA, este încolţită de autorităţile de la Washington.
ByteDance, holdingul de la Beijing care o deţine, va trebui să aleagă dacă vânde această subsidiară internaţională investitorilor occidentali sau să înceteze să opereze în Statele Unite.
Aceasta este ceea ce prevede un proiect de lege aprobat ieri în unanimitate de Comisia pentru Energie şi Comerţ a Camerei Reprezentanţilor, în ciuda încercării de ultimă oră făcută de TikTok de a-şi mobiliza utilizatorii. Protestul digital a început imediat.
Acţiunea de lobby electronic a multinaţionalei chineze ar putea avea în continuare oarecare efect în următoarele zile: proiectul de lege votat ieri în comisie trebuie acum aprobat de întreaga adunare şi apoi să treacă la Senat. Iar faptul că mai întâi Donald Trump, apoi Joe Biden, în ciuda ameninţării cu interdicţia din motive de securitate naţională, nu au atacat platforma, oferă o oarecare speranţă managerilor grupului chinez.
Când şi-a dat seama că urmează să voteze, TikTok a trimis tuturor utilizatorilor săi americani un mesaj dur, cel puţin: „BLOCAŢI OPRIREA TIKTOK: Congresul vrea să interzică TikTok. Vorbeşte acum, înainte ca guvernul tău să renunţe la 170 de milioane de americani de dreptul lor constituţional la libera exprimare.”
Unii dintre parlamentarii care au votat legea ieri au susţinut că cei care nu şi-au dat seama încă de pericolul acestui instrument în mâinile Chinei îl pot experimenta acum în mod direct: TikTok tocmai a răspândit un mesaj în America parţial fals (legea cere o schimbare de proprietate, o interdicţie ar fi consecinţa unui eventual refuz).
Mulţi cred că reacţia împotriva TikTok este excesivă. Dar reacţia pătrunzătoare a companiei, capacitatea acesteia de a ajunge instantaneu la 170 de milioane de americani, chiar oferindu-le, pe baza codului lor poştal, numele congresmanului din circumscripţia lor asupra căruia să exercite presiuni, nu face decât să întărească temerile celor care cred că, dacă va fi nevoie, regimul chinez va folosi această reţea de socializare nu doar pentru a fura date despre populaţia americană, ci şi pentru a o influenţa politic.
