Topul băncilor din Moldova cu cel mai mare profit în anul 2021. În total, profit de peste jumătate de miliard de lei

26 Mai 2021, 16:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
26 Mai 2021, 16:11 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

În Republica Moldova există 11 bănci licențiate. Cea mai mare este Moldova-Agroindbank. În primele 4 luni ale anului 2021, cel mai mare profit l-a obținut banca Moldinconbank. Moldova-Agroindbank se clasează pe locul 2.

Potrivit statiscilor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM) în primele patru luni ale acestui an, profitul sistemului bancar a constituit 527,9 milioane de lei, majorându-se doar în luna arpilile cu circa 105,5 milioane de lei, scrie mold-street.com.

Moldinconbank a asigurat peste 50 % din creșterea profitului, în luna aprilie, banca care a raportat un profit de 54 de milioane de lei. Astfel, în primele patru luni ale acestui an profitul Moldinconbank a constituit 160,7 de milioane de lei.

Pe locul doi se află cea mai mare bancă din țară, MAIB, cu un profit de circa 158 de milioane de lei. Cele două bănci asigură peste 60 % din tot profitul pe sistemul bancar.

Clasamentul băncilor după profitul obținut:

1. Moldinconbank – 160,7 de milioane de lei;
2. Moldova-Agroindbank – 158 de milioane de lei;
3. Mobiasbanca – 94,3 milioane de lei;
4. Victoriabank – 42,4 milioane de lei;
5. Procreditbank – 19,6 milioane de lei;
6. Fincombank – 15,2 milioane de lei;
7. Eximbank – 15 milioane de lei;
8. Energbank – 10,3 milioane de lei;
9. Comerțbank – 6,3 milioane de lei;
10. Eurocreditbank – 3,7 milioane de lei;
11. BCR Chișinău – 2,3 milioane de lei.

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.