Topul companiilor aeriene cu cele mai multe întârzieri de pe Aeroportul Chișinău

În perioada ianuarie – iulie 2024, Aeroportul Internațional Chișinău a gestionat aproximativ 7.900 de zboruri tur-retur. În primele cinci luni ale anului, nivelul de punctualitate a fost satisfăcător, însă în luna iulie au apărut probleme semnificative. În această lună, doar 46% dintre zboruri au aterizat la timp și doar 39% au decolat conform programului. În aceeași perioadă, aeroportul a înregistrat un număr record de pasageri, aproximativ 485.000, conform analizei lui Stanislav Ghilețchi de la IPRE.

Cele mai frecvente destinații în perioada monitorizată au fost Istanbul (13,8% din zboruri), Antalya (10,7%), București (9,2%), Londra (7,5%), Varșovia (5,4%), Tel Aviv și Sharm El-Sheikh (4,8% fiecare), Erevan (4,1%) și Dublin (3,3%).

În ceea ce privește companiile aeriene, Fly One a operat cel mai mare procent de zboruri, cu 31% din totalul zborurilor de pe Aeroportul Internațional Chișinău, urmată de HiSky cu 22%.

Cele mai punctuale companii la aterizare au fost Turkish Airlines, TAROM și LOT Polish Airlines. La decolare, cele mai punctuale au fost TAROM, Fly One și HiSky. Totuși, companiile cu cele mai multe întârzieri la aterizare au fost WizzAir, Pegasus și HiSky, iar la decolare – Pegasus, Austrian și WizzAir.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intirzieri #Aeroport #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.