Topul țărilor de unde riști cel mai tare să-ți iei mașină cu kilometraj fals. Cum te ferești de mașinile “întinerite”

20 Feb. 2022, 21:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2022, 21:56 // Actual //  bani.md

Un şofer petrece între 3 ani şi 5 ani conducând aceeași mașină, ne arată statisticile realizate în ultimii ani de specialiştii auto. Astfel că, potrivit acestora, ar exista două sau trei oportunități pentru escroci de a te păcăli într-un deceniu.

Iar la întrebarea „cât de riscant este cu adevărat să cumperi o mașină second-hand în zilele noastre”, răspunsul depinde de țara de reședință.

În urma unei cercetări carVertical pe circa 900.000 de rapoarte privind istoricul mașinii generate pe parcursul anului 2021, aflăm că țările baltice, ca întreg, au cele mai proaste cifre pe baza constatărilor.

„Letonia se află pe primul loc, cu peste 24% dintre vehiculele verificate prezentând semne de manipulare a contorului de parcurs. Estonia și Lituania nu sunt departe, ocupând locurile 3, respectiv 4.

Acestea fiind spuse, țările baltice sunt o piață mică. Când vine vorba de numărul mare de vehicule cronometrate, ar trebui să ne uităm mai la est și la sud, către țări precum România (locul 2), care are o rată de derulare a kilometrajului de aproape 20%, precum și Rusia și Ucraina.

Polonia

(12%) și Ungaria (14%) sunt, de asemenea, de remarcat, la fel și Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația și Serbia, unde aproximativ 10% din toate mașinile au un kilometraj fals.

Acestea fiind spuse, derularea kilometrajului este încă o practică mai obișnuită decât pare să creadă majoritatea”, conform analizei.

Cu toate acestea, din cercetare reiese şi faptul că problema este mai puțin răspândită în țările mai bogate din Europa de Vest, unde oamenii tind să cumpere mașini mai noi.

kilometraj fals

Cât de scumpă este frauda de kilometraj

Problema derulării contorului de parcurs este una „tăcută”, însă si costisitoare. Potrivit datelor Comisiei Europene, frauda de kilometraj cauzează daune de aproximativ 9,6 miliarde de euro pe an.

Multe mașini second-hand din Europa de Est au venit de pe piețele din Germania, Franța, Belgia, Olanda și Italia.

Așa că, aproximativ 30%-50% dintre aceste mașini vândute peste granițe au un kilometraj fals. Și în timp ce prejudiciul economic poate fi dificil de calculat, mecanismul este destul de simplu:

  •  cumperi o mașină cu fraudă de kilometraj, plătești în plus (cu aproximativ 25%);
  • ajungi să plătești și mai mult pentru reparații și, în final;
  • îți va fi foarte greu să vinzi mașina în viitor

Cum să evitați mașinile cu kilometraj derulat

Din păcate, nu există niciun motiv să ne facem speranțe că frauda de kilometraj va dispărea din 2022 încolo. Această infracțiune este extrem de greu de pedepsit, atât din cauză că vinovații sunt greu de găsit, cât și din cauza faptului că sancțiunile sunt aproape ca inexistente.

„Aici, din nou, vedem o diferență între Europa de Vest, unde derularea contorului de parcurs este o crimă gravă și autoritățile sunt mult mai capabile să pună legea în aplicare, și Europa de Est, unde pur și simplu nu este o problemă foarte mare.

Ca atare, cea mai buna soluție a cumpărătorului este să obțină un raport al istoricului mașinii. Căutând numărul VIN al oricărei mașini, puteți vedea cum s-a schimbat kilometrajul acesteia de-a lungul timpului. Acest lucru vă va ajuta să evitați escrocii și să alegeți doar mașini cu o valoare reală a contorului de parcurs.

Având în vedere deficitul de cipuri care afectează producătorii de mașini, piața de mașini second hand va fi probabil mai fierbinte ca niciodată, așa că este bine să fii pregătit pentru toate trucurile pe care vânzătorii ți le aruncă”, a conchis cercetarea.

 

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.