Tornada scumpirilor s-a temperat! Inflația anuală a fost de 4,2% în 2023, iar în decembrie am avut deflație

Prețurile medii de consum în luna decembrie 2023 au înregistrat o creștere de 4,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție vine în contrast cu luna decembrie 2022, când creșterea anuală a fost semnificativ mai mare, ajungând la 30,2%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Comparând decembrie 2023 cu noiembrie 2023, s-a înregistrat o deflație, cu prețurile scăzând cu aproximativ 0,4%. Această scădere vine ca o schimbare semnificativă în tendința de creștere constantă a prețurilor înregistrată în ultimele luni.

În analiza pe întreg anul 2023, prețurile au cunoscut o creștere medie de 13,4%, cu cele mai semnificative creșteri înregistrate la serviciile prestate populației, cu o majorare de 21,8%. Produsele alimentare au avut o creștere de 13,2%, iar mărfurile nealimentare au crescut cu 8,1%.

În ceea ce privește produsele alimentare, s-a observat o creștere notabilă la fructe și legume, cu aproximativ 12%, carne și conserve din carne, lapte și produse lactate, care au înregistrat o creștere de peste 3%, iar pâinea a avut o creștere de 2,2%. În același timp, uleiul vegetal a înregistrat o diminuare de 21,1%, iar zahărul a scăzut cu 4,1%.

La mărfurile nealimentare, majorarea prețurilor la încălțăminte și confecții cu 9,6%, și respectiv, 5,8%, a contribuit la creșterea generală, alături de creșterea prețurilor la materialele pentru întreținerea și repararea locuinței cu 4,3%.

Serviciile prestate populației au cunoscut și ele schimbări semnificative, cu majorări considerabile la serviciile de alimentare cu apă și de canalizare (24,6%), serviciile transportului de pasageri (20,8%), și serviciile de alimentație publică (6,5%). De asemenea, tarifele reglementate de furnizare a energiei electrice au înregistrat o scădere notabilă de aproximativ 43%, iar serviciile de furnizare a gazelor naturale au scăzut cu 12,1%.

Menționăm că Guvernul a intervenit pentru a atenua impactul creșterii prețurilor, oferind compensații pentru consumatorii casnici la factura de energie, contribuind astfel la o atenuare de 1,3% a inflației medii anuale.

În ultima prognoză BNM estima o inflație anuală de 6% la sfârșitul anului 2023 și de 4,6% în anul 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alimente #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima înăsprire a politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a lovit cel mai puternic în buzunarul Guvernului, care a fost nevoit să se împrumute la costuri mai ridicate. În schimb, impactul asupra populației a fost mult mai temperat: creditele de consum au continuat să fie accesate fără dificultăți, iar creditele ipotecare s-au ieftinit ușor, în pofida unei ușoare scăderi de volum determinată de prețurile ridicate la apartamente.

„Cred că faza critică a crizei a fost trecută. Revenim la normalitate. Asta înseamnă accelerarea tuturor proceselor de creditare”, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, difuzată vineri, 28 martie.

Expertul a trecut în revistă principalele decizii și efecte ale BNM în contextul inflației fluctuante: dacă în decembrie 2023 inflația anuală era de 4,2%, în ianuarie 2025 a urcat la 9,1%, iar în februarie s-a temperat la 8,6%. Această accelerare a determinat BNM să majoreze rata de bază la 6,5% în primele luni din 2025, o creștere cu 80,6% față de nivelul din decembrie 2024.

„BNM a acționat pentru a calma valurile inflaționiste, dar a fost ajutată și de sprijinul european, inclus în tarifele la căldură și energie. Dacă situația rămâne stabilă, rata de bază ar putea scădea în două-trei luni”, a afirmat Ioniță.

Depozitele s-au scumpit, moldovenii au început să economisească
Potrivit economistului, politica BNM a reușit să stimuleze economisirea: dobânzile la depozite în lei pentru persoanele fizice au crescut semnificativ, iar volumul total al depozitelor noi a atins 3,5 miliarde lei doar în februarie 2025 – un record pentru început de an.

„Chiar avem în ultimele trei luni o activizare a moldovenilor de a face depozite. Politica BNM a funcționat în această privință”, susține Ioniță. Totuși, înclinația spre economii rămâne slabă comparativ cu nivelul creditării: economiile nete sunt de circa 41,8 miliarde lei.

Analiza arată că dobânda medie la creditele de consum în lei s-a menținut relativ constantă, la 10,6% în februarie 2025, în scădere față de vârful de 16,4% din 2023. În ciuda înăspririi politicii monetare, cererea pentru credite de consum a crescut: în februarie 2025 s-au acordat 221 mii de credite, în creștere față de 208 mii în trimestrul IV din 2024.

Valoarea creditelor noi de consum în primele două luni din 2025 a fost de 3,5 miliarde lei, iar ponderea acestora în PIB a ajuns la un maxim istoric de 4,7%. „Asupra creditelor de consum înăsprirea BNM nu a influențat”, conchide Ioniță.

Creditele ipotecare: mai ieftine, dar mai puține
Rata medie a dobânzii pentru creditele ipotecare a crescut ușor, de la 6,9% în decembrie 2024 la 7% în februarie 2025, însă rămâne mult sub valorile din 2022 (12,8%). Volumul total al creditelor ipotecare acordate în februarie 2025 a fost de 9,2 miliarde lei, iar numărul lor a ajuns la 8 mii în primele două luni.

„Avem o încetinire nesemnificativă a creditării din cauza creșterii prețurilor la imobile. Dobânzile nu sunt factorul principal în scăderea volumului”, explică expertul.

Deși BNM a înăsprit politica monetară pentru a controla inflația și a încuraja economisirea, efectele asupra creditării populației au fost minore. Creditele de consum rămân populare, iar cele ipotecare sunt influențate mai mult de prețurile din sectorul imobiliar decât de costul banilor. În schimb, Guvernul este cel care resimte cel mai acut costurile majorării dobânzilor.