Tornada scumpirilor s-a temperat! Inflația anuală a fost de 4,2% în 2023, iar în decembrie am avut deflație

Prețurile medii de consum în luna decembrie 2023 au înregistrat o creștere de 4,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție vine în contrast cu luna decembrie 2022, când creșterea anuală a fost semnificativ mai mare, ajungând la 30,2%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Comparând decembrie 2023 cu noiembrie 2023, s-a înregistrat o deflație, cu prețurile scăzând cu aproximativ 0,4%. Această scădere vine ca o schimbare semnificativă în tendința de creștere constantă a prețurilor înregistrată în ultimele luni.

În analiza pe întreg anul 2023, prețurile au cunoscut o creștere medie de 13,4%, cu cele mai semnificative creșteri înregistrate la serviciile prestate populației, cu o majorare de 21,8%. Produsele alimentare au avut o creștere de 13,2%, iar mărfurile nealimentare au crescut cu 8,1%.

În ceea ce privește produsele alimentare, s-a observat o creștere notabilă la fructe și legume, cu aproximativ 12%, carne și conserve din carne, lapte și produse lactate, care au înregistrat o creștere de peste 3%, iar pâinea a avut o creștere de 2,2%. În același timp, uleiul vegetal a înregistrat o diminuare de 21,1%, iar zahărul a scăzut cu 4,1%.

La mărfurile nealimentare, majorarea prețurilor la încălțăminte și confecții cu 9,6%, și respectiv, 5,8%, a contribuit la creșterea generală, alături de creșterea prețurilor la materialele pentru întreținerea și repararea locuinței cu 4,3%.

Serviciile prestate populației au cunoscut și ele schimbări semnificative, cu majorări considerabile la serviciile de alimentare cu apă și de canalizare (24,6%), serviciile transportului de pasageri (20,8%), și serviciile de alimentație publică (6,5%). De asemenea, tarifele reglementate de furnizare a energiei electrice au înregistrat o scădere notabilă de aproximativ 43%, iar serviciile de furnizare a gazelor naturale au scăzut cu 12,1%.

Menționăm că Guvernul a intervenit pentru a atenua impactul creșterii prețurilor, oferind compensații pentru consumatorii casnici la factura de energie, contribuind astfel la o atenuare de 1,3% a inflației medii anuale.

În ultima prognoză BNM estima o inflație anuală de 6% la sfârșitul anului 2023 și de 4,6% în anul 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alimente #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.