Tot mai mulți cetățeni ucraineni se angajează în Republica Moldova. Majoritatea sunt femei

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) anunță despre creșterea numărului de cetățeni ucraineni care se angajează în Republica Moldova. Astfel, la data de 2 mai curent, conform notificărilor de la agenții economici în țara noastră sunt angajați 355 de cetățeni din Ucraina. Dintre aceștia, 278 sunt femei și 77 bărbați.

Pentru comparație, la data de 26 aprilie numărul celor refugiați din Ucraina angajați în Republica Moldova era de 337. Astfel, în doar o săptămână, numărul celor angajați a crescut cu 18 persoane.

Potrivit informațiilor, 250 cetățeni ucraineni angajați în municipiul Chișinău, 16 Ungheni,14 Bălți, 11 Cahul, 8 Strășeni, 8 Vulсănești, 7 Soroca, 6 Comrat, 4 Ștefan-Vodă, 4 Anenii Noi, 4 Dondușeni, 3 Ialoveni, 3 Orhei, 3 Căușeni, 2 Briceni, 2 Taraclia, 2 Ceadîr-Lunga, 2 Călărași, 2 Fălești, 2 Nisporeni, 1 Ocnița, 1 Leova.

Conform notificărilor angajatorilor, cetățenii din Ucraina au ocupat locuri de muncă în următoarele profesii, meserii: programator, inginer, cusător, vânzător, vânzător-consultant, bucătar, chelner, montator subasamblare, infirmieră, operator in sectorul de producere, agent servicii client, manager diverse domenii, operator introducere date, altele.

Amintim că, angajatorii care au angajat cetățeni din Ucraina, sunt îndemnați să notifice despre aceasta, în termen de 5 zile de la data încheierii contractului de muncă, către ANOFM.

#cetateni ucraineni #angajatori #angajati #ANOFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.