Telefonia mobilă, pusă în încurcătură! Investițiile s-au redus cu aproape 30% în 5 ani

Conform datelor statistice ANRCETI pentru anul 2021, volumul total al investiţiilor în sectorul comunicaţiilor electronice a crescut, față de anul 2020, cu 19,3% și a constituit 1 124 mil. lei. Această tendință a fost determinată de sporirea cu 43,4% a investițiilor în rețelele audiovizuale, care au totalizat peste 236 mil. lei.

Totodată, valoarea investițiilor în reţelele de comunicații electronice fixe a crescut cu 25,5% şi au constituit circa 491 mil. lei, iar investițiile în reţelele mobile au crescut cu 2,8% și au însumat 396 mil. lei.

Din punct de vedere al ponderii investiţiilor, valorile acestui indicator pe segmentele reţelelor de comunicații electronice mobile și fixe, în anul 2021, au fost de 35,3%, și respectiv 43,7%. Ponderea acestui indicator pe segmentul retransmisia programelor audiovizuale a atins valoarea de circa 21%.

Piața serviciilor de comunicații electronice, după o recesiune de cinci ani, a înregistrat o creștere ușoară de 2,9%, comparativ cu anul 2020, și a totalizat 6 mld. 112 mil. lei. Această majorare se datorează creșterii veniturilor înregistrate pe piața serviciilor de acces la Internet mobil, cu 6%, însumând 1 mld. 281,4 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de acces la Internet fix, cu 4,1%, alcătuind 1 mld. 440,3 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, cu 24,9%, constituind 353,9 mil. lei și veniturilor obținute din alte activități realizate în domeniul comunicațiilor electronice, cu 25,4%, totalizând 896,6 mil. lei.

În același timp, vânzările pe piaţa de telefonie fixă s-au micșorat cu 12% și au totalizat 334 mil. lei, iar pe piața de telefonie mobilă au înregistrat o scădere de 0,9% și au însumat 2 mld. 889,1 mil. lei.

Cel mai mare venit mediu lunar per abonat (ARPU) a fost înregistrat pe piața serviciilor de Internet fix – de 161,9 lei, în scădere cu 2,8%, față de anul 2020, acces la Internet mobil dedicat – de 94,8 lei, în creștere cu 3,4%, pe piața serviciilor de telefonie mobilă – de 66,4 lei, în scădere cu 6,1%. Valoarea acestui indicator pe piața serviciilor TV contra plată a constituit 49,1 lei, în creștere cu 11,3%, iar pe cea a serviciilor de telefonie fixă a fost de 27,5 lei, mai mic cu 8,4%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.