Toyota, afectată de criza globală de cipuri. Profiturile au scăzut considerabil

Gigantul japonez al industriei auto Toyota și-a văzut profiturile scăzute cu 21% în ultimele trei luni ale anului 2021, deoarece deficitul global de cipuri a lovit producția.

Compania a spus că profitul operațional în al treilea trimestru a fost de 784,4 miliarde de yeni (6,8 miliarde de dolari). Cel mai bine vândut producător de automobile din lume și-a redus, de asemenea, ținta anuală de producție cu 500.000 de vehicule, la 8,5 milioane.

Se întâmplă în timp ce producătorii din întreaga lume se luptă să găsească suficiente microprocesoare pentru produsele lor.

„Ne cerem scuze sincere pentru neplăcerile cauzate clienților noștri din cauza seriei de reduceri ale volumului de producție din vara trecută. Lucrăm pentru a restabili cât mai curând producția completă”, a spus Toyota într-un comunicat.

În septembrie, Toyota și-a redus producția de vehicule la nivel mondial cu 40% din cauza penuriei de cipuri. Compania a anunțat, de asemenea, o serie de suspendări de producție în ultimele luni din cauza lipsei de piese, deoarece pandemia lovește lanțurile de aprovizionare.

Producătorii de automobile rivali, inclusiv Volkswagen, General Motors, Ford, Nissan, Daimler, BMW și Renault, au redus, de asemenea, producția de vehicule în ultimele luni.

„Lipsa de cipuri va afecta în continuare Toyota în 2022, dar probabil că vor gestiona orice provocări mai bine decât colegii lor”, a declarat Tu Le, directorul general al Sino Auto Insights, pentru BBC. „Cred că ei văd de fapt oportunități în criză datorită încrederii lor în gestionarea penuriei mai bine decât GM și VW. Deci relativ, văd Toyota având un an puternic în comparație cu concurenții”, a adăugat el.

Luna trecută, Toyota și-a consolidat poziția de cel mai mare vânzător de mașini din lume, în timp ce și-a mărit avantajul față de cel mai apropiat rival VW. Separat, în ianuarie Toyota a avertizat clienții din Japonia că vor trebui să aștepte până la patru ani pentru a primi livrarea noului său SUV Land Cruiser.

Firma a spus că întârzierea nu a fost legată de deficitul global de cipuri sau de criza lanțului de aprovizionare. Cu toate acestea, a refuzat să comenteze motivele din spatele termenului lung de livrare.

Lansat în 1951, Land Cruiser este cel mai vândut vehicul Toyota, cu un total de 10,6 milioane vândute în august anul trecut.

Pandemia a înregistrat o creștere a cererii de electronice de larg consum și dispozitive medicale, care conțin toate cipuri de computer. Asta însemna că nu mai erau suficienți semiconductori pentru producătorii de automobile. Când deficitul global de cipuri a lovit industria auto la începutul anului trecut, Toyota era relativ bine pregătită în comparație cu rivalii săi. S-a confruntat cu o problemă similară în urma unui cutremur și a unui tsunami cu un deceniu mai devreme. Pe atunci, fabricile de fabricare a cipurilor au fost avariate, ceea ce a însemnat întreruperi majore de producție pentru Toyota și alți producători de automobile. Toyota și-a revizuit lanțul de aprovizionare și a început stocarea. Asta însemna că avea destui semiconductori pentru a rezista luni de zile.

Dar, pe măsură ce pandemia a prelungit, aceste stocuri sunt în scădere, iar compania se așteaptă acum să-și rateze obiectivul de producție globală. Iar analiştii prevăd că deficitul de cipuri ar putea dura până anul viitor.

Există totuși niște vești bune. În ultimele luni, au avut loc investiții majore în fabrici special pentru fabricarea de cipuri pentru industria auto.

Producătorii de cipuri se luptă acum pentru a câștiga clienți în sectorul auto, după ce deficitul de semiconductori a evidențiat dimensiunea pieței, mai ales că industria în creștere a vehiculelor electrice (EV) necesită o tehnologie și mai avansată.

Pe lângă depășirea deficitului de cipuri, Toyota trebuie, de asemenea, să-și ajungă din urmă rivalii de pe piața vehiculelor electrice dacă dorește să-și păstreze titlul de cel mai bine vândut producător de mașini din lume.

#toyota #vanzari #productie #cipuri #criză #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.