Toyota, afectată de criza globală de cipuri. Profiturile au scăzut considerabil

Gigantul japonez al industriei auto Toyota și-a văzut profiturile scăzute cu 21% în ultimele trei luni ale anului 2021, deoarece deficitul global de cipuri a lovit producția.

Compania a spus că profitul operațional în al treilea trimestru a fost de 784,4 miliarde de yeni (6,8 miliarde de dolari). Cel mai bine vândut producător de automobile din lume și-a redus, de asemenea, ținta anuală de producție cu 500.000 de vehicule, la 8,5 milioane.

Se întâmplă în timp ce producătorii din întreaga lume se luptă să găsească suficiente microprocesoare pentru produsele lor.

„Ne cerem scuze sincere pentru neplăcerile cauzate clienților noștri din cauza seriei de reduceri ale volumului de producție din vara trecută. Lucrăm pentru a restabili cât mai curând producția completă”, a spus Toyota într-un comunicat.

În septembrie, Toyota și-a redus producția de vehicule la nivel mondial cu 40% din cauza penuriei de cipuri. Compania a anunțat, de asemenea, o serie de suspendări de producție în ultimele luni din cauza lipsei de piese, deoarece pandemia lovește lanțurile de aprovizionare.

Producătorii de automobile rivali, inclusiv Volkswagen, General Motors, Ford, Nissan, Daimler, BMW și Renault, au redus, de asemenea, producția de vehicule în ultimele luni.

„Lipsa de cipuri va afecta în continuare Toyota în 2022, dar probabil că vor gestiona orice provocări mai bine decât colegii lor”, a declarat Tu Le, directorul general al Sino Auto Insights, pentru BBC. „Cred că ei văd de fapt oportunități în criză datorită încrederii lor în gestionarea penuriei mai bine decât GM și VW. Deci relativ, văd Toyota având un an puternic în comparație cu concurenții”, a adăugat el.

Luna trecută, Toyota și-a consolidat poziția de cel mai mare vânzător de mașini din lume, în timp ce și-a mărit avantajul față de cel mai apropiat rival VW. Separat, în ianuarie Toyota a avertizat clienții din Japonia că vor trebui să aștepte până la patru ani pentru a primi livrarea noului său SUV Land Cruiser.

Firma a spus că întârzierea nu a fost legată de deficitul global de cipuri sau de criza lanțului de aprovizionare. Cu toate acestea, a refuzat să comenteze motivele din spatele termenului lung de livrare.

Lansat în 1951, Land Cruiser este cel mai vândut vehicul Toyota, cu un total de 10,6 milioane vândute în august anul trecut.

Pandemia a înregistrat o creștere a cererii de electronice de larg consum și dispozitive medicale, care conțin toate cipuri de computer. Asta însemna că nu mai erau suficienți semiconductori pentru producătorii de automobile. Când deficitul global de cipuri a lovit industria auto la începutul anului trecut, Toyota era relativ bine pregătită în comparație cu rivalii săi. S-a confruntat cu o problemă similară în urma unui cutremur și a unui tsunami cu un deceniu mai devreme. Pe atunci, fabricile de fabricare a cipurilor au fost avariate, ceea ce a însemnat întreruperi majore de producție pentru Toyota și alți producători de automobile. Toyota și-a revizuit lanțul de aprovizionare și a început stocarea. Asta însemna că avea destui semiconductori pentru a rezista luni de zile.

Dar, pe măsură ce pandemia a prelungit, aceste stocuri sunt în scădere, iar compania se așteaptă acum să-și rateze obiectivul de producție globală. Iar analiştii prevăd că deficitul de cipuri ar putea dura până anul viitor.

Există totuși niște vești bune. În ultimele luni, au avut loc investiții majore în fabrici special pentru fabricarea de cipuri pentru industria auto.

Producătorii de cipuri se luptă acum pentru a câștiga clienți în sectorul auto, după ce deficitul de semiconductori a evidențiat dimensiunea pieței, mai ales că industria în creștere a vehiculelor electrice (EV) necesită o tehnologie și mai avansată.

Pe lângă depășirea deficitului de cipuri, Toyota trebuie, de asemenea, să-și ajungă din urmă rivalii de pe piața vehiculelor electrice dacă dorește să-și păstreze titlul de cel mai bine vândut producător de mașini din lume.

#toyota #vanzari #productie #cipuri #criză #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.