Traderii de cafea în panică: Cursa contracronometru, pentru livrarea mărfii, înainte ca directiva UE să lovească piața

30 Aug. 2024, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Aug. 2024, 10:35 // Actual //  bani.md

Navele încărcate cu cafea se îngrămădesc spre Uniunea Europeană, pe măsură ce traderii se grăbesc să îşi facă stocuri înainte ca noua directivă UE privind defrişările să intre în vigoare la finele acestui an, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Începând din data de 30 decembrie 2024, directivă UE anti-defrişări (EUDR) va cere companiilor care vând soia, carne de vită, cafea, ulei de palmier şi alte produse în cele 27 de state membre UE să dovedească faptul că lanţurile lor de aprovizionare nu contribuie la distrugerea pădurilor. Cu toate acestea, lipsa clarităţii cu privire la detalii a lăsat multe firme nepregătite, astfel că unele perturbări în aprovizionare sunt inevitabile.

Cafeaua, o cultură care depinde de milioane de mici cultivatori răspândiţi pe întreg globul, este deosebit de vulnerabilă la provocările de a garanta că fiecare bob respectă directiva. În consecinţă, traderii se grăbesc să livreze cât de multă cafea pot spre Europa înainte de 30 decembrie.

În primele şapte luni ale acestui an, exporturile de cafea din Brazilia, cel mai mare producător mondial, spre blocul comunitar au crescut cu aproape 65%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. De asemenea, exporturile din Uganda, care devine un furnizor din ce în ce mai important de cafea robusta pentru UE după ce principalul cultivator, Vietnamul, a suferit o scădere a producţiei, a înregistrat luna trecut exporturi record de cafea, iar cea mai mare parte s-au îndreptat spre continentul european.

„Aceasta este ultima recoltă pe care o putem exporta înainte de intrarea în vigoare a EUDR. Următoarea recoltă de cafea robusta va fi în luna octombrie şi având în vedere intervalul de 70 de zile de care au nevoie navele pentru a ocoli Africa de Sud şi timpul de procesare, aproape toată cafeaua din următoarea recoltă va trebui să respecte EUDR”, spune Ted Marley, trader de cafea din Uganda.

Firmele care se ocupă cu prăjitul cafelei vor să îşi acopere orice posibil deficit pentru primul trimestru din 2025, spune şi Ricardo Dos Santos, director de operaţiuni la furnizorul de cafea Riccoffee. Puţini traderi sunt dispuşi să rişte să livreze cafeaua după luna octombrie şi să rateze fereastra de oportunitate pentru transportul de boabe de cafea necertificate, a adăugat Dos Santos.

Aceste livrări se derulează într-un moment în care traderii trebuie să facă faţă unor preţuri ridicate. Cotaţiile la cafeaua robusta, sortimentul mai ieftin, au atins cel mai ridicat nivel de după anii 1970. În paralel, cotaţiile la cafea arabica, de o calitate mai ridicată, au crescut şi acestea cu peste 30% în acest an. La acestea se adaugă majorarea costurilor cu împrumuturile, lipsa containerelor navale şi perioadele mai lungi de tranzit.

„Nu avem capacităţile necesare şi nu avem nici banii pentru a crea stocuri de rezervă pentru 12 luni în Europa”, susţine pune Holger Preibisch, preşedintele Asociaţiei cafelei din Germania. Potrivit acestuia, chiar dacă traderii continuă să livreze cât de multă cafea pot înainte de intrarea în vigoare a directivei UE privind defrişările, este incert cum va evolua situaţia, deoarece Comisia Europeană nu a publicat nici acum detaliile de implementare. „Asta ar putea însemna volume mai mici, ceea ce ar putea duce la creşterea preţurilor”, a adăugat Preibisch.

Însă pierderea Europei ar putea fi câştigul Chinei, a precizat Joab Kankiriho, un broker de cafea la Wakanda Coffee Brokerage Services. „Vedem cum intră cumpărătorii chinezi şi cred că va trebui să căutăm pieţe alternative în altă parte, chiar dacă UE a cumpărat aproape 90% din cafea din Uganda”, a spus Kankiriho.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Mart. 2025, 15:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2025, 15:04 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!