Transformare digitală în sectorul financiar din Moldova. Clienții nu mai trebuie să meargă la bancă

Persoanele care vor să colaboreze cu băncile licențiate, organizațiile de creditare nebancară, Asociațiile de Economii și Împrumuturi sau operatorii de asigurări pe viață nu mai sunt obligate să se prezinte fizic la sediile acestora. Aceeași facilitate este valabilă și pentru clienții existenți, care își pot actualiza datele de la distanță.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a aprobat un regulament care deschide calea utilizării metodelor electronice de identificare, cum ar fi identificarea video, semnătura electronică calificată și soluțiile automate de verificare.

Aceste măsuri simplifică accesul la servicii financiare atât pentru clienții noi, cât și pentru cei deja existenți, eliminând procedurile birocratice și reducând semnificativ timpul necesar pentru diverse operațiuni. Regulamentul include și soluții adaptate persoanelor cu mobilitate redusă sau cu alte nevoi speciale, punând accent pe incluziune și accesibilitate.

Toate procesele de identificare la distanță respectă standardele stricte de securitate și confidențialitate, conform legislației naționale și internaționale. Clienții primesc informații clare despre proceduri și despre modul în care datele personale sunt gestionate.

Regulamentul încurajează entitățile financiare să adopte tehnologii moderne, menite să reducă costurile, să îmbunătățească experiența utilizatorilor și să faciliteze transformarea digitală a sectorului financiar.

Banca Națională a Moldovei reafirmă angajamentul său față de digitalizarea serviciilor financiare, promovând eficiența, securitatea și accesibilitatea pentru toți cetățenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#servicii #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un audit al Curții de Conturi asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pentru anul 2024 scoate la iveală o serie de nereguli majore în gestionarea patrimoniului public, de la active de zeci de miliarde de lei care nu apar în contabilitate, până la fonduri redirecționate de la investiții către salarii.

Auditul a fost finalizat cu „opinie cu rezerve”, ceea ce înseamnă că situațiile financiare nu reflectă integral realitatea economică a instituției.

Una dintre cele mai grave constatări se referă la subevaluarea patrimoniului statului cu aproape 62 de miliarde de lei. Potrivit auditorilor, ministerul nu a reflectat în evidența contabilă valoarea drumurilor publice naționale și a terenurilor aferente, deși acestea sunt bunuri ale statului.

Datele arată că drumurile naționale au o valoare raportată de 23,7 miliarde de lei, iar terenurile aferente de peste 306 milioane de lei, însă o parte considerabilă a acestora nici măcar nu este contabilizată. Din cele aproximativ 16,4 mii de hectare de terenuri aferente drumurilor, doar circa 9,5 mii de hectare sunt înregistrate, iar alte 6,9 mii de hectare nu apar deloc în evidența contabilă.

Situația este similară și în sectorul feroviar. Curtea de Conturi avertizează că infrastructura feroviară și terenurile ocupate de aceasta nu sunt înregistrate în contabilitatea statului, iar inventarierea patrimoniului gestionat de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” nu a fost finalizată nici până în prezent.

Auditul mai arată că 60 de milioane de lei alocați pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul Giurgiulești au fost folosiți în alt scop decât cel stabilit inițial. În loc să fie investiți în infrastructură, banii au fost plasați în valori mobiliare de stat, iar ulterior utilizați pentru plata salariilor și menținerea activității întreprinderii.

Probleme au fost identificate și în cazul unor proiecte sociale. Două blocuri locative destinate persoanelor vulnerabile, construite la Rezina și Cimișlia, cu investiții totale de aproape 48 de milioane de lei, nu au fost finalizate nici până în prezent, deși lucrările au început în 2017 și 2018. Între timp, autoritățile locale au început deja să ramburseze împrumuturile contractate pentru aceste proiecte, fără ca locuințele să fie date în exploatare.

Nereguli au fost constatate și în gestionarea lucrărilor rutiere. Curtea de Conturi a descoperit că procesele-verbale de recepție pentru lucrări de drumuri în valoare de 231 milioane de lei nu conțin concluziile obligatorii privind controlul calității construcțiilor, ceea ce ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost verificate aceste proiecte.

Raportul mai arată că sistemul de audit intern al ministerului este slăbit de lipsa personalului, jumătate dintre posturi fiind vacante, ceea ce reduce capacitatea instituției de a identifica riscurile și de a preveni utilizarea ineficientă a banilor publici.