Transparența autorităților devine din ce în ce mai secretizată! Aeroportul Chișinău, sub șapte lacăte

Transparența autorităților, după intrarea în gestiunea Aeroportului Chișinău, devine din ce în ce mai secretizată. În repetate rânduri am încercat să aflu dacă a fost făcut un audit al activelor statului și dacă va fi anulată scandaloasa taxă de 9 euro pe care o achită pasagerii, însă fără răspuns. Doar anul trecut aeroportul a adunat 20,7 milioane din respectiva taxă. Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest controlată de Șor, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia executorie Curții de Apel Chișinău.

Această stare de fapt mă îndreptățește să acord o atenție deosebită alteia încă și mai incitantă. Succesiunea de personaje cheie de la conducerea instituțiilor statului, care declară că sunt transparente, însă lucrurile stau exact invers.

Am încercat să aflu mai multe informații de la ministra Economiei, Lilia Dabija cum stau lucrurile la Aeroportul Chișinău, ce active a preluat statul și dacă s-a făcut o inventariere. Discret, doamna ministră m-a redirecționat către Agenția Proprietății Publice (APP) care se ocupă cu gestiunea companiilor statului.

Surpriza este că APP a declarat că nu poate oferi detalii și că e nevoie de câteva zile până când instituția va elabora un comunicat de presă și va explica toate detaliile. Redacția BANI.MD a expediat și o solicitare de informație instituției acum o lună, însă până la ora publicării materialului nu a primit vreun răspuns.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani în anul 2013, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare. Statul a rămas pasiv mulți ani până a constat că de fapt compania concesionară nu a investit cele 250 de milioane de euro promise pentru modernizarea principalei porți aeriene a țării. Ba mai mult, politicienii de fiecare dată au acuzat că prin aeroport se aduc sume fabuloase de bani cu care ar fi finanțați protestatarii lui Partidului Șor.

Probabil că acest tur de orizont cu aeroportul poate fi și lărgit, și aprofundat. Pentru moment însă, nu asta este intenția mea. Ci cu totul alta. Aceea de a atrage, cât se poate de serios, atenția asupra pericolului la care este expusă Republica Moldova. Lipsa transparenței promovată de personaje care, deși au jurat pe Constituția acestui stat, îl subminează în fel și chip. Subordonându-l propriilor lor interese, dar, în același timp, intereselor altor persoane, interesate de oportunitățile multiple pe care le are Republica Moldova. Dacă tot se mizează pe transparență, dacă se poate, cât încă nu este prea târziu, să afle și moldovenii despre ce este vorba la Aeroportul Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #ministerul economiei #Aeroport #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.