Transparența autorităților devine din ce în ce mai secretizată! Aeroportul Chișinău, sub șapte lacăte

Transparența autorităților, după intrarea în gestiunea Aeroportului Chișinău, devine din ce în ce mai secretizată. În repetate rânduri am încercat să aflu dacă a fost făcut un audit al activelor statului și dacă va fi anulată scandaloasa taxă de 9 euro pe care o achită pasagerii, însă fără răspuns. Doar anul trecut aeroportul a adunat 20,7 milioane din respectiva taxă. Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest controlată de Șor, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia executorie Curții de Apel Chișinău.

Această stare de fapt mă îndreptățește să acord o atenție deosebită alteia încă și mai incitantă. Succesiunea de personaje cheie de la conducerea instituțiilor statului, care declară că sunt transparente, însă lucrurile stau exact invers.

Am încercat să aflu mai multe informații de la ministra Economiei, Lilia Dabija cum stau lucrurile la Aeroportul Chișinău, ce active a preluat statul și dacă s-a făcut o inventariere. Discret, doamna ministră m-a redirecționat către Agenția Proprietății Publice (APP) care se ocupă cu gestiunea companiilor statului.

Surpriza este că APP a declarat că nu poate oferi detalii și că e nevoie de câteva zile până când instituția va elabora un comunicat de presă și va explica toate detaliile. Redacția BANI.MD a expediat și o solicitare de informație instituției acum o lună, însă până la ora publicării materialului nu a primit vreun răspuns.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani în anul 2013, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare. Statul a rămas pasiv mulți ani până a constat că de fapt compania concesionară nu a investit cele 250 de milioane de euro promise pentru modernizarea principalei porți aeriene a țării. Ba mai mult, politicienii de fiecare dată au acuzat că prin aeroport se aduc sume fabuloase de bani cu care ar fi finanțați protestatarii lui Partidului Șor.

Probabil că acest tur de orizont cu aeroportul poate fi și lărgit, și aprofundat. Pentru moment însă, nu asta este intenția mea. Ci cu totul alta. Aceea de a atrage, cât se poate de serios, atenția asupra pericolului la care este expusă Republica Moldova. Lipsa transparenței promovată de personaje care, deși au jurat pe Constituția acestui stat, îl subminează în fel și chip. Subordonându-l propriilor lor interese, dar, în același timp, intereselor altor persoane, interesate de oportunitățile multiple pe care le are Republica Moldova. Dacă tot se mizează pe transparență, dacă se poate, cât încă nu este prea târziu, să afle și moldovenii despre ce este vorba la Aeroportul Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #ministerul economiei #Aeroport #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.