Trenul contrabandiștilor! CFM explică întârzierea de peste 4 ore

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) anunță că trenul Chișinău–București a ajuns la destinație cu o întârziere de peste patru ore, în dimineața zilei de 10 noiembrie 2025. Trenul a intrat în Gara de Nord București la ora 10:45, depășind programul obișnuit cu 4 ore și 12 minute.

Potrivit CFM, situația a fost cauzată de factori aflați în afara responsabilității întreprinderii. Garnitura a fost supusă unui control vamal extins la punctul de trecere Ungheni, procedură care a depășit cu mult durata obișnuită a verificărilor. În același timp, organele de drept ar fi desfășurat activități procesuale într-una dintre sucursalele CFM din municipiul Chișinău.

„Despre detaliile acestor acțiuni este în drept să comunice, la această etapă, exclusiv entitatea care coordonează acțiunile procesuale”, menționează Calea Ferată, subliniind că întreprinderea nu este autoritatea responsabilă de oferirea detaliilor privind investigațiile.

CFM își exprimă disponibilitatea de a colabora cu autoritățile competente în orice acțiune de prevenire și combatere a ilegalităților, reiterând că instituția nu tolerează încălcări de acest fel. Totodată, compania își arată îngrijorarea în legătură cu impactul unei astfel de rețineri asupra imaginii instituției și a încrederii călătorilor și partenerilor.

Trenul Chișinău-București a fost de mai multe în centrul scandalurilor de contrabandă cu țigări în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #tren #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.