„Trenul Literaturii” pornește la drum: FILIT Chișinău – CHILL Edition ajunge la Castel Mimi

24 Sept. 2025, 15:22
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
24 Sept. 2025, 15:22 // Slider //  bani.md

Unul dintre cele mai spectaculoase evenimente ale Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) Chișinău – CHILL Edition se pregătește să transforme o simplă călătorie feroviară într-o adevărată aventură culturală. Este vorba despre „Trenul Literaturii”, care va pleca vineri, 26 septembrie 2025, la ora 15:00, din Gara Chișinău, având ca destinație exclusivă Castel Mimi Wine Resort din Bulboaca, raionul Anenii Noi.

În timpul călătoriei, pasagerii se vor bucura de momente literare și artistice speciale: recitaluri, un performance poetic și dialoguri libere, în compania poetei multipremiate Ligia Keșișian. Atmosfera trenului va fi una aparte, cu ritmul șinelor acompaniind cuvintele bine alese.

Odată ajunși la Castel Mimi, între orele 16:30–18:30, publicul va participa la programul „Literatura la Castel”, unde șase invitați internaționali și locali vor dezbate tema „Chișinău – locul perfect de întâlnire dintre Est și Vest”. Printre aceștia se numără: Arevik Ashkharoyan (Armenia), Lorina Bălteanu (Republica Moldova), Gaga Lomidze (Georgia), Piotr Pogorzelski (Polonia), Andrei Kurkov (Ucraina), iar discuția va fi moderată de scriitorul român Radu Vancu.

Programul va fi completat de muzică live și gastronomie rafinată, într-un concept susținut de EUNIC Global și EUNIC Moldova, care îmbină cultura, arta și experiențele senzoriale.

La ora 20:00, participanții se vor reîmbarca în trenul de la Gara Bulboaca pentru călătoria de întoarcere la Chișinău, încheind o zi dedicată literaturii, dialogului și conexiunii dintre oameni și culturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.