Trenul spre aeroport: merge doar în planuri, dar Bolea ține locomotiva caldă

Din primăvara viitoare, pentru pasagerii care merg sau vin dinspre Aeroportul Internațional Chișinău ar putea fi lansată o cursă de tren, a anunțat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care a precizat cǎ cea mai apropiată stație de terminalul aerogării ar fi „Revaca”. Aceasta se aflǎ la cel puțin peste un kilometru și jumătate, în zona șoselei Muncești, iar pasagerilor le-ar putea lua cel mult 20-25 de minute, sǎ ajungǎ, chiar pe jos. Proiectul încǎ nu este gata, dar primele testări au fost făcute deja.

„Acum lucrăm la interconectarea aeroportului cu gara feroviară. Vineri (n.r. – 17 octombrie),din gara centrală s-a pornit trenul până în stația Revaca și cu viteza de 20 de km la oră, distanța din centrul capitalei până în stația Revaca a fost parcursă în 12 minute și încă 10 minute până în orașul Sângera”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

În opinia lui, Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga” înregistrează o dezvoltare dinamică, iar în acest an ar putea fi atinsă cifra de 6 milioane de pasageri transportați.

„Până în primăvară vom pregăti atât stațiile ca să corespundă cerințelor de recepționare a pasagerilor, cât și auditul acestor câtorva zeci de cale ferată ca viteza medie să fie de 50 de km pe acest tronson, astfel încât pasagerii din aeroport, care sunt într-un număr foarte mare, să fie transportați cu trenul”, a mai declarat ministrul.

La moment, legătura dintre Aeroportul Chișinău și centrul Capitalei se face prin linia de troleibuz nr. 30 și pe șoseaua Muncești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.