Trimite sau nu acasă Moldova o parte din diplomații ruși?! Popescu: Analizăm problema într-un spectru mai larg

În ultimele luni mai multe state au mers pe limitarea numărului diplomaților ruși. Aș vrea să menționez că este o situație standard. Statele mai mici au diplomați mai puțini, în timp ce satele mai mari au diplomați mai mulți. Este normală o asemenea diferență, a declarat într-o conferință de presă șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu

„Când sunt mulți diplomați ale unei țări aceștia lucrează pentru îmbunătățirea relațiilor. Un exemplu sunt statele prietene care au mai mulți diplomați acreditați la Chișinău, iar acest lucru ne ajută să accelerăm procesul de aderare la UE. În cazul Federației Ruse, în ultimii 30 de ani a avut politici ostile față de Republica Moldova și sprijină în continuare separatismul și își menține ilegal trupe pe teritoriul țării noastre. A impus embargouri împotriva lactatelor, fructelor și legumelor, iar eficacitatea acestor eforturi diplomatice și nu foarte diplomatice ne face să analizam în ce măsură o prezență atât de mare de diplomați facilitează sau complică relațiile dintre statele noastre.

Potrivit lui Popescu, Moldova analizează un spectru mai larg de măsuri prin care încearcă să limiteze tentativele de destabilizare a Moldovei.

„Federația Rusă încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin anumite grupuri criminale cum ar fi grupul Șor. Discuția cu limitarea numărului de diplomați ruși face parte din analiza mai largă pe care o facem. Orice decizie la politicile ostile ale Rusiei se ia prin coordonare cu factorii de decizie politică și instituțiile de securitate al statului. În curând vor fi anunțați următorii pași de răspuns în adresa Rusiei”, a punctat Popescu.

La acest moment Federația Rusă dispune în ambasadă de 37 de diplomați acreditati și 34 de de angajați ”tehnico-administrativi”. Pe lângă angajații acreditați în ambasada Federației Ruse mai există alți 8 diplomați ruși ce funcționează în cadrul Centrului Rus pentru Cultură și Știință (Rossotrudnicestvo) cunoscut ca fiind o oficină de propagandă iar unele țări, inclusiv România, închizând aceste centre. De asemenea, Federația Rusă mai dispune de încă 5 diplomați ce își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de Migrație (Anticamera Secției Consulare a Ambasadei Federației Ruse) despre ei existând foarte puține date, fiind extrem de discreți în desfășurarea activităților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ambasda #popescu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.