Trimite sau nu acasă Moldova o parte din diplomații ruși?! Popescu: Analizăm problema într-un spectru mai larg

În ultimele luni mai multe state au mers pe limitarea numărului diplomaților ruși. Aș vrea să menționez că este o situație standard. Statele mai mici au diplomați mai puțini, în timp ce satele mai mari au diplomați mai mulți. Este normală o asemenea diferență, a declarat într-o conferință de presă șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu

„Când sunt mulți diplomați ale unei țări aceștia lucrează pentru îmbunătățirea relațiilor. Un exemplu sunt statele prietene care au mai mulți diplomați acreditați la Chișinău, iar acest lucru ne ajută să accelerăm procesul de aderare la UE. În cazul Federației Ruse, în ultimii 30 de ani a avut politici ostile față de Republica Moldova și sprijină în continuare separatismul și își menține ilegal trupe pe teritoriul țării noastre. A impus embargouri împotriva lactatelor, fructelor și legumelor, iar eficacitatea acestor eforturi diplomatice și nu foarte diplomatice ne face să analizam în ce măsură o prezență atât de mare de diplomați facilitează sau complică relațiile dintre statele noastre.

Potrivit lui Popescu, Moldova analizează un spectru mai larg de măsuri prin care încearcă să limiteze tentativele de destabilizare a Moldovei.

„Federația Rusă încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin anumite grupuri criminale cum ar fi grupul Șor. Discuția cu limitarea numărului de diplomați ruși face parte din analiza mai largă pe care o facem. Orice decizie la politicile ostile ale Rusiei se ia prin coordonare cu factorii de decizie politică și instituțiile de securitate al statului. În curând vor fi anunțați următorii pași de răspuns în adresa Rusiei”, a punctat Popescu.

La acest moment Federația Rusă dispune în ambasadă de 37 de diplomați acreditati și 34 de de angajați ”tehnico-administrativi”. Pe lângă angajații acreditați în ambasada Federației Ruse mai există alți 8 diplomați ruși ce funcționează în cadrul Centrului Rus pentru Cultură și Știință (Rossotrudnicestvo) cunoscut ca fiind o oficină de propagandă iar unele țări, inclusiv România, închizând aceste centre. De asemenea, Federația Rusă mai dispune de încă 5 diplomați ce își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de Migrație (Anticamera Secției Consulare a Ambasadei Federației Ruse) despre ei existând foarte puține date, fiind extrem de discreți în desfășurarea activităților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ambasda #popescu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.