Oligarhul Republicii Sheriff și regele cerealelor, în spatele fiecărui al treilea litru de ulei importat în Moldova

Republica Moldova continuă să exporte aproape exclusiv ulei de floarea-soarelui brut și să importe produse cu valoare adăugată mai mare, pentru care achită un preț cu peste 20% mai ridicat, potrivit analizei economistului Iurie Rija, care vizează comerțul exterior cu ulei de floarea-soarelui în luna iunie 2026.

Potrivit analizei, în iunie, Republica Moldova a exportat 17.925 de tone de ulei de floarea-soarelui în valoare de 418,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă peste 93% din volumul total al comerțului exterior cu acest produs. În același timp, importurile au însumat doar 1.292 de tone, însă la o valoare de 36,7 milioane de lei. Prețul mediu al uleiului importat a fost cu 21,7% mai mare decât cel al uleiului exportat, deoarece Moldova vinde materie primă și cumpără ulei rafinat și ambalat.

Analiza arată că România domină aproape complet piața de desfacere pentru uleiul moldovenesc. Aproximativ 97,4% din exporturile de ulei au ajuns pe piața românească, în timp ce Bulgaria a absorbit doar 3,4% din categoria uleiului alimentar brut.

Pe partea de import, situația este inversă. Ucraina este principalul furnizor, cu peste 82% din volumul total al uleiului importat, fiind urmată de Rusia și România. Deși livrările din Rusia sunt mult mai mici, acestea au, în general, un preț mai ridicat decât cele din Ucraina.

Un alt aspect evidențiat de economist este concentrarea extremă a exporturilor. Aproape întregul export de ulei brut alimentar este realizat de Danube Oil Company SRL, companie care controlează peste 94% din această categorie.

În schimb, piața importurilor este mult mai fragmentată. În luna iunie au fost identificate 19 companii importatoare, iar cel mai mare importator a fost Sheriff SRL (controlat de oligarhul din Transnistria, Victor Gușan n.a), Floarea Soarelui (controlată de milionarul Vaja Jhashi n.a) urmat de Vintage Distribution, Moldretail Group și Kaufland.

În concluzie, Iurie Rija susține că Republica Moldova rămâne dependentă de un model economic în care exportă materie primă către un singur cumpărător dominant și importă produse procesate, cu valoare adăugată mai mare. Această structură reduce valoarea creată în economia locală și menține dependența atât de un număr restrâns de cumpărători externi, cât și de furnizorii de produse finite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #sheriff #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.