Turcia se adâncește tot mai mult în criză. Ce s-a întâmplat de această dată

15 Feb. 2022, 09:32
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Feb. 2022, 09:32 // Actual //  MD Bani

Agenția de rating Fitch a tăiat și mai mult din calificativul acordat acestei țări, care se afla oricum în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții. Decizia a fost justificată prin vulnerabilitatea țării în fața inflației ridicate, potrivit Bloomberg.

Fitch a coborât ratingul suveran al Turciei la nivelul „B +”, de la „BB -„, adică cu patru trepte sub nivelul recomandat pentru investiții. Practic, agenția de evaluare financiară a retrogradat calificativul Turciei într-o zonă inferioară a categoriei „junk”. În plus, perspectiva asociată ratingului este una „negativă”, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă în perioada următoare.

În urma acestei decizii, ratingul de ţară al Turciei este la egalitate cu cel al Egiptului şi Bahreinului. 

Analiștii agenției arată că ratingul Turciei reflectă o credibilitate și previzibilitate politică reduse, o slabă lichiditate externă în raport cu nevoile financiare ridicate și dolarizarea economiei, precum și riscuri geopolitice.

Inflație galopantă

În plus, ei mai spun că decizia Băncii Centrale de a reduce dobânda-cheie, în condițiile unei creșteri rapide a prețurilor, ar putea putea face ca inflația să se stabilizeze la un nivel ridicat. Fitch se aşteaptă ca inflaţia în Turcia să ajungă la 38 la sută la sfârșitul lui 2022, iar pe parcursul acestui an rata medie a inflaţiei să fie de 41 la sută, aceasta fiind a doua cea mai ridicată inflaţie înregistrată de toate statele cărora Fitch le acordă un rating suveran.

Inflația a fost alimentată de politica neconvențională a președintelui Erdogan de a reduce dobânzile, în ciuda unei inflații ridicate, ce a dus și la prăbușirea monedei naționaleLira turcească a pierdut 44 la sută din valoare în condițiile în care banca centrală a redus dobânda-cheie cu cinci puncte procentuale din luna septembrie.

Ca răspuns la evoluțiile de pe piața valutară, guvernul a majorat o serie de prețuri administrate, inclusiv cele la gaze, electricitate, taxe rutiere și tarife de transport, ceea ce a sporit presiunea inflaționistă. În plus, salariul minim a fost majorat cu 50 la sută.

TVA redus la 1 la sută pentru alimente

Însă ministrul Finanțelor de la Ankara, recent schimbat de Erdogan, consideră că singura problemă a economiei turcești este inflația. Iar pentru a ține prețurile în frâu, autoritățile au anunțat la sfârșitul săptămânii trecute reducerea TVA de la 8 la 1% pentru alimentele de primă necesitate.

Creșterea prețurilor de consum a atins aproape 49 la sută în ianuarie, în ritm anual, una dintre cele mai mari de când partidul președintelui Recep Erdogan a ajuns la putere, în 2002.

Inflația a devenit principalul subiect de discuție în Turcia, cu 16 luni înainte de următoarele alegeri prezidențiale. Opoziția și unii economiști acuză Institutul Național de Statistică, al cărui director a fost demis recent de șeful statului, că subestimează cu peste jumătate fenomenul inflației.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 13:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
13 Ian. 2026, 13:40 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!