Turismul moldovenesc „îngropat” de criza războiului. Agențiile de turism fug de organizarea excursiilor în regiune

Turismul din Republica Moldova resimte puternic efectele războiului. Rezervările sunt anulate, numărul de vizitatori străini a scăzut dramatic, iar agențiile de turism sunt tot mai reticente în a organiza vacanțe în regiune. „Acum e mult mai dificil să convingem pe cineva să vină. Noi participăm la toate evenimentele care sunt în afara țării unde sunt promovate tururile vinicole în Moldova. Erau pregătiți mulți să vină. Acum nu mai vor, le este frică. Deși situația este relativ calmă în Republica Moldova. Nu avem probleme”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Valeriu Mihăluță, Director General al complexului turistic Chateau Vartely din Republica Moldova, care poate găzdui până la 36 de persoane.

Înainte de izbucnirea războiului, circa 50% din turiștii care vizitau complexul Chateau Vartely erau străini, din țări precum Ucraina, Marea Britanie, Italia, Polonia, și chiar și SUA. În momentul de față, majoritatea turiștilor sunt preponderent români, numărul celor străini fiind cu peste 25% mai mic. Iar mare parte din cei care călătoresc în Republica Moldova acum se duc în interes profesional mai degrabă, decât în scop recreațional. „Cam la 70-80% trebuia să avem grad de ocupare, dar a scăzut la sub 40% din cauza războiului. Avem doar rezervările care sunt pentru teambuilding-uri, seminarii. Încercăm să supraviețuim cu aceste evenimente. Vin doar cei în interes profesional. Ei ne mai vizitează. Toți sunt afectați de această situație din regiune. Agențiile de turism sunt și ele rezervate în a organiza vizite în Moldova”, mai spune acesta.

Impactul războiului se va resimți și în cifra de afaceri a companiei care, deși și-a setat obiective destul de mari pentru anul acesta, respectiv creștere de 25% față de 2021, se pare că, potrivit directorului general, nu vor putea fi realizate. „Dar cel puțin 5-10% sperăm să putem să creștem. La acest moment ne menținem la nivelul anului 2021. O mică creștere avem, pe baza faptului că ianuarie-februarie au fost luni mai bune. Martie și aprilie s-au stopat complet din cauza războiului”, precizează Valeriu Mihăluță. Pe lângă turism, compania Chateau Vartely se ocupă și cu producția și distribuția vinului, din care 90% merge către export, în țări precum România, Cehia, Polonia, Slovacia, China, Marea Britanie și SUA. „Producția noastră merge astăzi în peste 25 de țări. Am crescut investițiile în domeniul viticulturii, ne-am majorat suprafețele de viță de vie, capacitățile de prelucrare. Vrem să continuăm să majorăm capacitățile de producție și volumele de vânzări în țările în care deja activăm. De asemenea, vrem să ne extindem prezența și pe alte piețe din UE”, adaugă el.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#regiune #criză #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Declarațiile ministrului Energiei, Dorin Junghietu cu provire la dificultățile de pe piața globală a motoarelor pentru proiectul de modernizare a Termoelectrica sunt puse sub semnul întrebării de o corespondență oficială transmisă încă din 19 februarie tuturor instituțiilor implicate în proiect, inclusiv Ministerului Energiei, Băncii Mondiale, MEPIU, Guvernului, Președinției și producătorului finlandez Wärtsilä.

Ministrul Dorin Junghietu a declarat că procedura de achiziție se află în etapa evaluării unei oferte actualizate, iar întârzierile sunt determinate inclusiv de schimbările de pe piața mondială.

„Termoelectrica, cu comisia de licitație, a avut cu consultantul la începutul săptămânii o ședință privind oferta actualizată, primită de la contractor. Urmează ca raportul de evaluare să fie transmis către Banca Mondială și să fie luată o decizie. Știu că s-au împins lucrurile, dar piața globală de motoare s-a schimbat foarte mult. Solicitarea pentru motoare este mare, disponibilitatea nu este atât de bună și cred că au crescut prețurile”, a declarat ministrul.

Însă, în e-mailul transmis pe 19 februarie de BCC Group, companie participantă la licitație, și adresat inclusiv ministrului Energiei, se afirmă exact contrariul.

Compania susține că a reconfirmat direct cu producătorul finlandez Wärtsilä atât capacitatea de producție, cât și condițiile comerciale și informează autoritățile că poate livra motoare noi, în termenul prevăzut de proiect și sub bugetul aprobat.

Potrivit scrisorii oficiale, Wärtsilä a confirmat că: motoarele noi pot fi livrate în termenul de implementare al proiectului, graficul de livrare respectă integral termenele contractuale inițiale.
La rândul său, BCC Group afirmă că poate furniza: motoare noi, în termenul solicitat de proiect, la un cost total sub bugetul aprobat, la un preț chiar mai mic decât scenariul discutat pentru motoare second-hand.

Compania mai precizează că oferta comercială depusă în cadrul licitației rămâne valabilă, neschimbată și sigilată la sediul MEPIU încă din momentul depunerii.

Pentru a elimina orice dubiu, BCC Group s-a declarat dispusă să organizeze o videoconferință directă cu reprezentanții Wärtsilä sau chiar o vizită comună la fabrica producătorului din Vaasa, Finlanda, pentru confirmarea capacității de producție, a termenelor de livrare și a condițiilor comerciale. În corespondență este inclus și managerul regional al Wärtsilä, Sergey Zoubarev.

Documentul readuce în atenție licitația de peste 81 de milioane de euro pentru modernizarea Termoelectrica, blocată de aproape doi ani.

Potrivit informațiilor publicate anterior de BANI.MD, ofertele tehnice au fost evaluate încă în 2025, iar în septembrie anul trecut au fost deschise ofertele financiare ale celor doi concurenți rămași în cursă. În decembrie au fost inițiate negocieri cu compania turcă Iltekno, însă nici după șapte luni nu a fost desemnat un câștigător.

În paralel, Ministerul Energiei continuă să susțină că procedura de evaluare este încă în desfășurare, invocând complexitatea procesului și necesitatea coordonării cu Banca Mondială.

Diferența dintre explicațiile oferite public de ministru și conținutul corespondenței oficiale din februarie ridică noi întrebări privind motivele reale ale întârzierilor și dacă problema proiectului este într-adevăr lipsa motoarelor pe piața mondială sau alți factori care țin de desfășurarea procedurii de achiziție.