Turismul moldovenesc „îngropat” de criza războiului. Agențiile de turism fug de organizarea excursiilor în regiune

Turismul din Republica Moldova resimte puternic efectele războiului. Rezervările sunt anulate, numărul de vizitatori străini a scăzut dramatic, iar agențiile de turism sunt tot mai reticente în a organiza vacanțe în regiune. „Acum e mult mai dificil să convingem pe cineva să vină. Noi participăm la toate evenimentele care sunt în afara țării unde sunt promovate tururile vinicole în Moldova. Erau pregătiți mulți să vină. Acum nu mai vor, le este frică. Deși situația este relativ calmă în Republica Moldova. Nu avem probleme”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Valeriu Mihăluță, Director General al complexului turistic Chateau Vartely din Republica Moldova, care poate găzdui până la 36 de persoane.

Înainte de izbucnirea războiului, circa 50% din turiștii care vizitau complexul Chateau Vartely erau străini, din țări precum Ucraina, Marea Britanie, Italia, Polonia, și chiar și SUA. În momentul de față, majoritatea turiștilor sunt preponderent români, numărul celor străini fiind cu peste 25% mai mic. Iar mare parte din cei care călătoresc în Republica Moldova acum se duc în interes profesional mai degrabă, decât în scop recreațional. „Cam la 70-80% trebuia să avem grad de ocupare, dar a scăzut la sub 40% din cauza războiului. Avem doar rezervările care sunt pentru teambuilding-uri, seminarii. Încercăm să supraviețuim cu aceste evenimente. Vin doar cei în interes profesional. Ei ne mai vizitează. Toți sunt afectați de această situație din regiune. Agențiile de turism sunt și ele rezervate în a organiza vizite în Moldova”, mai spune acesta.

Impactul războiului se va resimți și în cifra de afaceri a companiei care, deși și-a setat obiective destul de mari pentru anul acesta, respectiv creștere de 25% față de 2021, se pare că, potrivit directorului general, nu vor putea fi realizate. „Dar cel puțin 5-10% sperăm să putem să creștem. La acest moment ne menținem la nivelul anului 2021. O mică creștere avem, pe baza faptului că ianuarie-februarie au fost luni mai bune. Martie și aprilie s-au stopat complet din cauza războiului”, precizează Valeriu Mihăluță. Pe lângă turism, compania Chateau Vartely se ocupă și cu producția și distribuția vinului, din care 90% merge către export, în țări precum România, Cehia, Polonia, Slovacia, China, Marea Britanie și SUA. „Producția noastră merge astăzi în peste 25 de țări. Am crescut investițiile în domeniul viticulturii, ne-am majorat suprafețele de viță de vie, capacitățile de prelucrare. Vrem să continuăm să majorăm capacitățile de producție și volumele de vânzări în țările în care deja activăm. De asemenea, vrem să ne extindem prezența și pe alte piețe din UE”, adaugă el.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#regiune #criză #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor lansează o nouă rundă de subscriere a valorilor mobiliare de stat (VMS) și oferă populației dobânzi fixe cuprinse între 7,75% și 8,15% anual. Deși randamentele par atractive, acestea se situează sub rata actuală a inflației, de 8,6%, ceea ce înseamnă că, dacă ritmul scumpirilor s-ar menține, câștigurile obținute de investitori nu ar acoperi integral pierderea puterii de cumpărare a banilor.

Noua perioadă de subscriere începe luni, 2 noiembrie 2026, la ora 08:35, și se va încheia pe 16 noiembrie, la ora 08:30. Persoanele fizice pot procura obligațiuni de stat prin intermediul platformei eVMS.md, fiecare titlu având o valoare nominală de 100 de lei.

Ministerul Finanțelor propune patru maturități: obligațiuni pe un an, cu dobânda de 7,75%, pe doi ani – 7,85%, pe trei ani – 7,95% și pe patru ani – 8,15%. Ratele sunt fixe, ceea ce înseamnă că investitorii vor beneficia de aceeași dobândă contractuală pe întreaga perioadă de deținere.

Problema este însă inflația. Potrivit celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică, în septembrie 2026 prețurile de consum din Republica Moldova au crescut cu 8,6% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, toate cele patru dobânzi oferite de Ministerul Finanțelor se situează sub ritmul anual al scumpirilor.

În cazul obligațiunilor pe un an, diferența dintre dobânda de 7,75% și inflația de 8,6% este de minus 0,85 puncte procentuale. Pentru titlurile pe doi ani, diferența este de minus 0,75 puncte procentuale, iar pentru cele pe trei ani – de minus 0,65 puncte procentuale. Chiar și obligațiunile pe patru ani, care oferă cel mai mare randament, de 8,15%, se situează cu 0,45 puncte procentuale sub inflația actuală.

De exemplu, o persoană care investește 10.000 de lei în obligațiuni cu scadența peste un an și o dobândă de 7,75% va obține un câștig nominal de 775 de lei și ar ajunge la 10.775 de lei. Însă, dacă prețurile ar crește cu 8,6% în următoarele 12 luni, pentru păstrarea aceleiași puteri de cumpărare ar fi necesari 10.860 de lei. În acest scenariu, investitorul ar înregistra o pierdere reală de aproximativ 0,78%, în pofida dobânzii încasate.

Situația este diferită în cazul obligațiunilor cu maturități mai lungi, deoarece randamentul real va depinde de evoluția inflației în următorii doi, trei sau patru ani. Dacă inflația va coborî sub nivelul dobânzilor oferite de stat, investiția ar putea genera un câștig real pozitiv. În schimb, menținerea unor scumpiri ridicate ar eroda în continuare valoarea câștigurilor.

Datele BNS arată că inflația anuală de 8,6% din septembrie a fost alimentată inclusiv de scumpirea serviciilor cu 12,6% și a produselor nealimentare cu 9%, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 5,1%.