Turismul moldovenesc „îngropat” de criza războiului. Agențiile de turism fug de organizarea excursiilor în regiune

Turismul din Republica Moldova resimte puternic efectele războiului. Rezervările sunt anulate, numărul de vizitatori străini a scăzut dramatic, iar agențiile de turism sunt tot mai reticente în a organiza vacanțe în regiune. „Acum e mult mai dificil să convingem pe cineva să vină. Noi participăm la toate evenimentele care sunt în afara țării unde sunt promovate tururile vinicole în Moldova. Erau pregătiți mulți să vină. Acum nu mai vor, le este frică. Deși situația este relativ calmă în Republica Moldova. Nu avem probleme”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Valeriu Mihăluță, Director General al complexului turistic Chateau Vartely din Republica Moldova, care poate găzdui până la 36 de persoane.

Înainte de izbucnirea războiului, circa 50% din turiștii care vizitau complexul Chateau Vartely erau străini, din țări precum Ucraina, Marea Britanie, Italia, Polonia, și chiar și SUA. În momentul de față, majoritatea turiștilor sunt preponderent români, numărul celor străini fiind cu peste 25% mai mic. Iar mare parte din cei care călătoresc în Republica Moldova acum se duc în interes profesional mai degrabă, decât în scop recreațional. „Cam la 70-80% trebuia să avem grad de ocupare, dar a scăzut la sub 40% din cauza războiului. Avem doar rezervările care sunt pentru teambuilding-uri, seminarii. Încercăm să supraviețuim cu aceste evenimente. Vin doar cei în interes profesional. Ei ne mai vizitează. Toți sunt afectați de această situație din regiune. Agențiile de turism sunt și ele rezervate în a organiza vizite în Moldova”, mai spune acesta.

Impactul războiului se va resimți și în cifra de afaceri a companiei care, deși și-a setat obiective destul de mari pentru anul acesta, respectiv creștere de 25% față de 2021, se pare că, potrivit directorului general, nu vor putea fi realizate. „Dar cel puțin 5-10% sperăm să putem să creștem. La acest moment ne menținem la nivelul anului 2021. O mică creștere avem, pe baza faptului că ianuarie-februarie au fost luni mai bune. Martie și aprilie s-au stopat complet din cauza războiului”, precizează Valeriu Mihăluță. Pe lângă turism, compania Chateau Vartely se ocupă și cu producția și distribuția vinului, din care 90% merge către export, în țări precum România, Cehia, Polonia, Slovacia, China, Marea Britanie și SUA. „Producția noastră merge astăzi în peste 25 de țări. Am crescut investițiile în domeniul viticulturii, ne-am majorat suprafețele de viță de vie, capacitățile de prelucrare. Vrem să continuăm să majorăm capacitățile de producție și volumele de vânzări în țările în care deja activăm. De asemenea, vrem să ne extindem prezența și pe alte piețe din UE”, adaugă el.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#regiune #criză #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.