Turismul moldovenesc „îngropat” de criza războiului. Agențiile de turism fug de organizarea excursiilor în regiune

Turismul din Republica Moldova resimte puternic efectele războiului. Rezervările sunt anulate, numărul de vizitatori străini a scăzut dramatic, iar agențiile de turism sunt tot mai reticente în a organiza vacanțe în regiune. „Acum e mult mai dificil să convingem pe cineva să vină. Noi participăm la toate evenimentele care sunt în afara țării unde sunt promovate tururile vinicole în Moldova. Erau pregătiți mulți să vină. Acum nu mai vor, le este frică. Deși situația este relativ calmă în Republica Moldova. Nu avem probleme”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Valeriu Mihăluță, Director General al complexului turistic Chateau Vartely din Republica Moldova, care poate găzdui până la 36 de persoane.

Înainte de izbucnirea războiului, circa 50% din turiștii care vizitau complexul Chateau Vartely erau străini, din țări precum Ucraina, Marea Britanie, Italia, Polonia, și chiar și SUA. În momentul de față, majoritatea turiștilor sunt preponderent români, numărul celor străini fiind cu peste 25% mai mic. Iar mare parte din cei care călătoresc în Republica Moldova acum se duc în interes profesional mai degrabă, decât în scop recreațional. „Cam la 70-80% trebuia să avem grad de ocupare, dar a scăzut la sub 40% din cauza războiului. Avem doar rezervările care sunt pentru teambuilding-uri, seminarii. Încercăm să supraviețuim cu aceste evenimente. Vin doar cei în interes profesional. Ei ne mai vizitează. Toți sunt afectați de această situație din regiune. Agențiile de turism sunt și ele rezervate în a organiza vizite în Moldova”, mai spune acesta.

Impactul războiului se va resimți și în cifra de afaceri a companiei care, deși și-a setat obiective destul de mari pentru anul acesta, respectiv creștere de 25% față de 2021, se pare că, potrivit directorului general, nu vor putea fi realizate. „Dar cel puțin 5-10% sperăm să putem să creștem. La acest moment ne menținem la nivelul anului 2021. O mică creștere avem, pe baza faptului că ianuarie-februarie au fost luni mai bune. Martie și aprilie s-au stopat complet din cauza războiului”, precizează Valeriu Mihăluță. Pe lângă turism, compania Chateau Vartely se ocupă și cu producția și distribuția vinului, din care 90% merge către export, în țări precum România, Cehia, Polonia, Slovacia, China, Marea Britanie și SUA. „Producția noastră merge astăzi în peste 25 de țări. Am crescut investițiile în domeniul viticulturii, ne-am majorat suprafețele de viță de vie, capacitățile de prelucrare. Vrem să continuăm să majorăm capacitățile de producție și volumele de vânzări în țările în care deja activăm. De asemenea, vrem să ne extindem prezența și pe alte piețe din UE”, adaugă el.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#regiune #criză #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii și procesatorii din Moldova vor beneficia de reguli mai clare și mai echitabile în relația cu marile rețele comerciale. Un nou proiect de lege privind practicile comerciale neloiale, propus pentru consultări publice, prevede termene stricte de plată, limite pentru reducerile impuse și reguli clare de negociere a contractelor, pentru a reduce presiunea asupra furnizorilor mai mici.

Legea se va aplica în special acolo unde există un dezechilibru de putere economică. De exemplu, dacă un furnizor cu o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro livrează produse către un cumpărător care depășește acest prag, relația intră sub incidența noilor reguli. Sistemul funcționează pe mai multe tranșe progresive – 2–10 milioane, 10–25 milioane, 25–75 milioane și 75–175 milioane de euro – atunci când cumpărătorul se află în categoria superioară. Legea se aplică inclusiv dacă partenerul este o autoritate publică, în cazul în care furnizorul are o cifră de afaceri de până la 175 milioane de euro.

Una dintre cele mai importante schimbări este legată de bani și termene. Produsele perisabile, cum ar fi fructele, legumele, lactatele sau carnea, vor trebui plătite în maximum 30 de zile, iar celelalte produse agricole și alimentare în cel mult 45 de zile. Măsura vizează direct problema întârzierilor la plată, care afectează fluxul de numerar al fermierilor.

Proiectul mai interzice anularea comenzilor pentru produse cu termen de consum de până la 7 zile, modificarea unilaterală a contractelor de către cumpărător, impunerea unui preț de raft sau solicitarea unor plăți care nu au legătură cu tranzacția propriu-zisă. Practic, marile rețele nu vor mai putea schimba regulile jocului după semnarea contractului sau transfera costuri nejustificate către furnizor.

Sunt introduse și limite clare pentru reducerile comerciale. Rabaturile sunt interzise, iar remizele și risturnele pot fi aplicate doar dacă reducerile cumulate nu depășesc 20% din valoarea facturată între părți. De asemenea, nu vor mai putea fi cerute reduceri pentru că produsul a fost vândut sub prețul de achiziție, iar comercializarea produselor sub cost este, în principiu, interzisă, cu excepții strict prevăzute.

Un alt element important ține de transparență. Contractele dintre furnizori și cumpărători vor trebui încheiate obligatoriu în formă scrisă, inclusiv electronică, și vor include elemente minime precum cantitatea, prețul, termenele de plată, condițiile de livrare și penalitățile. Orice clauză care încalcă legea va fi nulă.

Totodată, cumpărătorul va fi obligat să răspundă la ofertă în cel mult 14 zile calendaristice.

Noul proiect de lege transpune directiva UE privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.