Turismul moldovenesc „îngropat” de criza războiului. Agențiile de turism fug de organizarea excursiilor în regiune

Turismul din Republica Moldova resimte puternic efectele războiului. Rezervările sunt anulate, numărul de vizitatori străini a scăzut dramatic, iar agențiile de turism sunt tot mai reticente în a organiza vacanțe în regiune. „Acum e mult mai dificil să convingem pe cineva să vină. Noi participăm la toate evenimentele care sunt în afara țării unde sunt promovate tururile vinicole în Moldova. Erau pregătiți mulți să vină. Acum nu mai vor, le este frică. Deși situația este relativ calmă în Republica Moldova. Nu avem probleme”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Valeriu Mihăluță, Director General al complexului turistic Chateau Vartely din Republica Moldova, care poate găzdui până la 36 de persoane.

Înainte de izbucnirea războiului, circa 50% din turiștii care vizitau complexul Chateau Vartely erau străini, din țări precum Ucraina, Marea Britanie, Italia, Polonia, și chiar și SUA. În momentul de față, majoritatea turiștilor sunt preponderent români, numărul celor străini fiind cu peste 25% mai mic. Iar mare parte din cei care călătoresc în Republica Moldova acum se duc în interes profesional mai degrabă, decât în scop recreațional. „Cam la 70-80% trebuia să avem grad de ocupare, dar a scăzut la sub 40% din cauza războiului. Avem doar rezervările care sunt pentru teambuilding-uri, seminarii. Încercăm să supraviețuim cu aceste evenimente. Vin doar cei în interes profesional. Ei ne mai vizitează. Toți sunt afectați de această situație din regiune. Agențiile de turism sunt și ele rezervate în a organiza vizite în Moldova”, mai spune acesta.

Impactul războiului se va resimți și în cifra de afaceri a companiei care, deși și-a setat obiective destul de mari pentru anul acesta, respectiv creștere de 25% față de 2021, se pare că, potrivit directorului general, nu vor putea fi realizate. „Dar cel puțin 5-10% sperăm să putem să creștem. La acest moment ne menținem la nivelul anului 2021. O mică creștere avem, pe baza faptului că ianuarie-februarie au fost luni mai bune. Martie și aprilie s-au stopat complet din cauza războiului”, precizează Valeriu Mihăluță. Pe lângă turism, compania Chateau Vartely se ocupă și cu producția și distribuția vinului, din care 90% merge către export, în țări precum România, Cehia, Polonia, Slovacia, China, Marea Britanie și SUA. „Producția noastră merge astăzi în peste 25 de țări. Am crescut investițiile în domeniul viticulturii, ne-am majorat suprafețele de viță de vie, capacitățile de prelucrare. Vrem să continuăm să majorăm capacitățile de producție și volumele de vânzări în țările în care deja activăm. De asemenea, vrem să ne extindem prezența și pe alte piețe din UE”, adaugă el.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#regiune #criză #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM