Ucraina a rămas fără oligarhii vechi, dar există riscul apariției altora noi. Zelenski se gândește la liberalizare

Odată cu începutul unui război pe scară largă în Ucraina, oligarhii ucraineni și-au pierdut bunurile și influența politică. Cu toate acestea, există riscul să apară unii noi. Acest lucru poate pune în pericol finanțarea externă a reconstrucției postbelice a Ucrainei, scrie Bloomberg.

Restabilirea „intereselor oligarhice” a fost catalogată de Fondul Monetar Internațional în raportul său din decembrie drept unul dintre riscurile cheie pentru reforme și viitoarele infuzii de fonduri din partea donatorilor.

Amenințarea cu deturnarea banilor care vor fi alocați pentru „Planul Marshall” este o provocare cheie pentru Ucraina, a spus Valeria Gontareva, fostul șef al Băncii Naționale a Ucrainei, adăugând că „donatorii nu se tem de vechii oligarhi, ci de cei noi”. În același timp, potrivit Valeriei Gontareva, Ucraina este interesată să păstreze niște oligarhi pentru ca aceștia să nu-și transfere bunurile în alte țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unui diplomat european ce a dorit să-și păstreze anonimatul, țările G7 fac presiuni asupra guvernului ucrainean pentru a relua reforma și lupta împotriva corupției, scrie Bloomberg.

Ucraina are în continuare probleme cu curățarea sistemelor judiciar și fiscal, precum și cu digitizarea achizițiilor de stat, care urmărește să asigure transparența. Din această cauză, viitorul Ucrainei poate fi din nou ruinat de corupție.

„Fluxul de bani care intră în reconstrucție trebuie să fie bine controlat (de donatori), deși într-o oarecare măsură este o iluzie. Uitați-vă la ce s-a întâmplat cu banii din Irak și Afganistan”, a declarat Francis Malige, director general al instituțiilor financiare la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Ucraina devine un stat din ce în ce mai centralizat și militarizat, iar Volodimir Zelenski urmărește politici care ar putea împiedica liberalizarea postbelică. Guvernul a preluat de fapt controlul deplin asupra marilor companii de stat, în special „Ukrnafta” și „Ukrtatnafta”, care anterior erau în sfera intereselor oligarhului Igor Kolomoiski.

În ultimii 10 ani, Ucraina a trecut de pe locul 142 pe locul 116 în indicele de percepție a corupției al Transparency International. Cu toate acestea, după cum se menționează în articol, formarea unei noi clase oligarhice poate avea un impact negativ asupra perspectivelor Ucrainei, deoarece va încetini fluxul de investiții străine și demonopolizarea pieței.

#oligarhi #Zelenski #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.