Ucraina a rămas fără oligarhii vechi, dar există riscul apariției altora noi. Zelenski se gândește la liberalizare

Odată cu începutul unui război pe scară largă în Ucraina, oligarhii ucraineni și-au pierdut bunurile și influența politică. Cu toate acestea, există riscul să apară unii noi. Acest lucru poate pune în pericol finanțarea externă a reconstrucției postbelice a Ucrainei, scrie Bloomberg.

Restabilirea „intereselor oligarhice” a fost catalogată de Fondul Monetar Internațional în raportul său din decembrie drept unul dintre riscurile cheie pentru reforme și viitoarele infuzii de fonduri din partea donatorilor.

Amenințarea cu deturnarea banilor care vor fi alocați pentru „Planul Marshall” este o provocare cheie pentru Ucraina, a spus Valeria Gontareva, fostul șef al Băncii Naționale a Ucrainei, adăugând că „donatorii nu se tem de vechii oligarhi, ci de cei noi”. În același timp, potrivit Valeriei Gontareva, Ucraina este interesată să păstreze niște oligarhi pentru ca aceștia să nu-și transfere bunurile în alte țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unui diplomat european ce a dorit să-și păstreze anonimatul, țările G7 fac presiuni asupra guvernului ucrainean pentru a relua reforma și lupta împotriva corupției, scrie Bloomberg.

Ucraina are în continuare probleme cu curățarea sistemelor judiciar și fiscal, precum și cu digitizarea achizițiilor de stat, care urmărește să asigure transparența. Din această cauză, viitorul Ucrainei poate fi din nou ruinat de corupție.

„Fluxul de bani care intră în reconstrucție trebuie să fie bine controlat (de donatori), deși într-o oarecare măsură este o iluzie. Uitați-vă la ce s-a întâmplat cu banii din Irak și Afganistan”, a declarat Francis Malige, director general al instituțiilor financiare la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Ucraina devine un stat din ce în ce mai centralizat și militarizat, iar Volodimir Zelenski urmărește politici care ar putea împiedica liberalizarea postbelică. Guvernul a preluat de fapt controlul deplin asupra marilor companii de stat, în special „Ukrnafta” și „Ukrtatnafta”, care anterior erau în sfera intereselor oligarhului Igor Kolomoiski.

În ultimii 10 ani, Ucraina a trecut de pe locul 142 pe locul 116 în indicele de percepție a corupției al Transparency International. Cu toate acestea, după cum se menționează în articol, formarea unei noi clase oligarhice poate avea un impact negativ asupra perspectivelor Ucrainei, deoarece va încetini fluxul de investiții străine și demonopolizarea pieței.

#oligarhi #Zelenski #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.