Ucraina a rămas fără oligarhii vechi, dar există riscul apariției altora noi. Zelenski se gândește la liberalizare

Odată cu începutul unui război pe scară largă în Ucraina, oligarhii ucraineni și-au pierdut bunurile și influența politică. Cu toate acestea, există riscul să apară unii noi. Acest lucru poate pune în pericol finanțarea externă a reconstrucției postbelice a Ucrainei, scrie Bloomberg.

Restabilirea „intereselor oligarhice” a fost catalogată de Fondul Monetar Internațional în raportul său din decembrie drept unul dintre riscurile cheie pentru reforme și viitoarele infuzii de fonduri din partea donatorilor.

Amenințarea cu deturnarea banilor care vor fi alocați pentru „Planul Marshall” este o provocare cheie pentru Ucraina, a spus Valeria Gontareva, fostul șef al Băncii Naționale a Ucrainei, adăugând că „donatorii nu se tem de vechii oligarhi, ci de cei noi”. În același timp, potrivit Valeriei Gontareva, Ucraina este interesată să păstreze niște oligarhi pentru ca aceștia să nu-și transfere bunurile în alte țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unui diplomat european ce a dorit să-și păstreze anonimatul, țările G7 fac presiuni asupra guvernului ucrainean pentru a relua reforma și lupta împotriva corupției, scrie Bloomberg.

Ucraina are în continuare probleme cu curățarea sistemelor judiciar și fiscal, precum și cu digitizarea achizițiilor de stat, care urmărește să asigure transparența. Din această cauză, viitorul Ucrainei poate fi din nou ruinat de corupție.

„Fluxul de bani care intră în reconstrucție trebuie să fie bine controlat (de donatori), deși într-o oarecare măsură este o iluzie. Uitați-vă la ce s-a întâmplat cu banii din Irak și Afganistan”, a declarat Francis Malige, director general al instituțiilor financiare la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Ucraina devine un stat din ce în ce mai centralizat și militarizat, iar Volodimir Zelenski urmărește politici care ar putea împiedica liberalizarea postbelică. Guvernul a preluat de fapt controlul deplin asupra marilor companii de stat, în special „Ukrnafta” și „Ukrtatnafta”, care anterior erau în sfera intereselor oligarhului Igor Kolomoiski.

În ultimii 10 ani, Ucraina a trecut de pe locul 142 pe locul 116 în indicele de percepție a corupției al Transparency International. Cu toate acestea, după cum se menționează în articol, formarea unei noi clase oligarhice poate avea un impact negativ asupra perspectivelor Ucrainei, deoarece va încetini fluxul de investiții străine și demonopolizarea pieței.

#oligarhi #Zelenski #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.