Ucraina a rămas fără oligarhii vechi, dar există riscul apariției altora noi. Zelenski se gândește la liberalizare

Odată cu începutul unui război pe scară largă în Ucraina, oligarhii ucraineni și-au pierdut bunurile și influența politică. Cu toate acestea, există riscul să apară unii noi. Acest lucru poate pune în pericol finanțarea externă a reconstrucției postbelice a Ucrainei, scrie Bloomberg.

Restabilirea „intereselor oligarhice” a fost catalogată de Fondul Monetar Internațional în raportul său din decembrie drept unul dintre riscurile cheie pentru reforme și viitoarele infuzii de fonduri din partea donatorilor.

Amenințarea cu deturnarea banilor care vor fi alocați pentru „Planul Marshall” este o provocare cheie pentru Ucraina, a spus Valeria Gontareva, fostul șef al Băncii Naționale a Ucrainei, adăugând că „donatorii nu se tem de vechii oligarhi, ci de cei noi”. În același timp, potrivit Valeriei Gontareva, Ucraina este interesată să păstreze niște oligarhi pentru ca aceștia să nu-și transfere bunurile în alte țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unui diplomat european ce a dorit să-și păstreze anonimatul, țările G7 fac presiuni asupra guvernului ucrainean pentru a relua reforma și lupta împotriva corupției, scrie Bloomberg.

Ucraina are în continuare probleme cu curățarea sistemelor judiciar și fiscal, precum și cu digitizarea achizițiilor de stat, care urmărește să asigure transparența. Din această cauză, viitorul Ucrainei poate fi din nou ruinat de corupție.

„Fluxul de bani care intră în reconstrucție trebuie să fie bine controlat (de donatori), deși într-o oarecare măsură este o iluzie. Uitați-vă la ce s-a întâmplat cu banii din Irak și Afganistan”, a declarat Francis Malige, director general al instituțiilor financiare la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Ucraina devine un stat din ce în ce mai centralizat și militarizat, iar Volodimir Zelenski urmărește politici care ar putea împiedica liberalizarea postbelică. Guvernul a preluat de fapt controlul deplin asupra marilor companii de stat, în special „Ukrnafta” și „Ukrtatnafta”, care anterior erau în sfera intereselor oligarhului Igor Kolomoiski.

În ultimii 10 ani, Ucraina a trecut de pe locul 142 pe locul 116 în indicele de percepție a corupției al Transparency International. Cu toate acestea, după cum se menționează în articol, formarea unei noi clase oligarhice poate avea un impact negativ asupra perspectivelor Ucrainei, deoarece va încetini fluxul de investiții străine și demonopolizarea pieței.

#oligarhi #Zelenski #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.