Ucraina va cere îngheţarea pe o durată de 2 ani a plăţii datoriilor externe

Ucraina va cere deţinătorilor internaţionali de obligaţiuni să accepte o amânare de 2 ani a plăţii datoriilor sale, astfel încât să îşi poată concentra resursele financiare în scădere pe respingerea Rusiei, se arată într-o rezoluţie guvernamentală publicată miercuri, anunţă Reuters.

Confruntându-se cu o prăbuşire a PIB estimată la 35-45% în acest an, în urma invaziei Moscovei din februarie, parlamentarii au cerut ministerului de finanţe al ţării să negocieze amânarea plăţii datoriilor de aproximativ 20 de miliarde de dolari până la 15 august.

Amânarea, despre care mulţi creditori spun că este probabil să fie acceptată şi care a fost susţinută rapid de marile puteri occidentale, ar veni la timp pentru a amâna aproximativ 1,2 miliarde de dolari din plăţile datoriei scadente la începutul lunii septembrie.

Rezoluţia guvernului postată a precizat că „toate datele de plată a dobânzii pentru obligaţiuni” vor fi amânate în cadrul planului.
În încercarea de a evita ceea ce ar fi clasificat drept o incapacitate de plată dură, Kievul intenţionează să ofere creditorilor, printre care se numără guverne şi multe dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, plăţi suplimentare ale dobânzilor odată ce prioada de amânare se va încheia.
Ucraina a estimat un deficit fiscal de 5 miliarde de dolari – sau 2,5% din PIB-ul de dinainte de război – pe lună, ceea ce, potrivit economiştilor, împinge deficitul fiscal la 25% din PIB, faţă de doar 3,5% înainte de conflict.

În plus, cercetătorii de la Şcoala de Economie din Kiev estimează că va fi nevoie deja de peste 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui infrastructura bombardată a Ucrainei, în timp ce şeful puternicului Băncii Europene de Investiţii a avertizat că suma ar putea ajunge la mii de miliarde de dolari.

„Noi, în calitate de creditori bilaterali oficiali ai Ucrainei, intenţionăm să oferim o suspendare coordonată a serviciului datoriei”, a declarat un grup de guverne, printre care se numără Statele Unite, Canada, Franţa, Germania, Japonia şi Marea Britanie, la scurt timp după ce Ucraina a făcut propunerea. „De asemenea, încurajăm cu tărie toţi ceilalţi creditori bilaterali oficiali să ajungă rapid la un acord”, a adăugat grupul.
Ucraina are o multitudine de obligaţiuni, împrumuturi care însumează peste 20 de miliarde de dolari.

#datorie #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.