UE a luat măsuri de precauţie în cazul unei întreruperi bruşte a aprovizionării cu gaze din Rusia

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE a luat măsuri de precauţie extinse în cazul unei întreruperi bruşte a aprovizionării cu gaze din Rusia.

În ultimele luni, Comisia Europeană a discutat cu exportatori importanţi de gaze naturale lichefiate, cum ar fi Statele Unite, Qatar şi Egipt, pentru ca aceştia să îşi sporească livrările către Uniune, a spus von der Leyen, transmite dpa, citată de Agerpres.

Au avut loc, de asemenea, negocieri cu importatori cheie de gaze naturale lichefiate, precum Japonia şi Coreea de Sud, pentru ca aceştia să îşi pune propriile comenzi la dispoziţia UE. Transportul de gaz lichefiat din Qatar ar putea fi redirecţionat spre Europa în loc de Japonia, de exemplu.

Ca urmare a acestor eforturi, UE a importat o cantitate record de gaz lichefiat în luna ianuarie, aproximativ 10 trilioane de metri cubi, a spus von der Leyen.

De asemenea, benefic în situaţia actuală, a mai spus von der Leyen, este şi faptul că UE şi-a extins reţeaua de conducte şi a crescut capacitatea terminalelor de gaze naturale lichefiate după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.

„Modelele noastre arată acum că avem tendinţa de a fi în siguranţă în cazul unei reduceri a aprovizionării sau a scăderii în continuare a livrărilor de gaze de către Gazprom”, a spus von der Leyen.

În cazul întreruperii totale a aprovizionării vor trebui totuşi adoptate măsuri de urgenţă, a spus ea.

UE este foarte dependentă de gazul rusesc. O reducere a livrărilor de către Rusia ca represalii pentru sancţiunile impuse de Occident în criza ucraineană ar putea, prin urmare, să afecteze puternic statele membre.

În prezent, UE se bazează pe gaz pentru puţin sub un sfert din necesarul de energie, iar 90% din aprovizionarea cu gaze a Uniunii provine în prezent din Rusia, a spus von der Leyen. Aproximativ 40% din importuri sunt furnizate de Gazprom.

Criza din Ucraina implică un „risc clar” de reducere a gazelor ruseşti către UE, a spus von der Leyen. Totuşi, a adăugat ea, primăvara nu este departe, iar creşterea temperaturilor ar însemna o scădere a cererii de energie pentru încălzire şi relaxarea situaţiei.

În cazul unei agresiuni militare împotriva Ucrainei, preşedinta Comisiei Europene a ameninţat din nou cu represalii rapide sub formă de sancţiuni.”Am muncit din greu pentru a putea oferi un răspuns comun cu partenerii noştri în câteva zile”, a spus von der Leyen.

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.