UE îl lovește pe prietenul lui Putin acolo unde-l doare cu adevărat

07 Feb. 2023, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 08:37 // Actual //  bani.md

Luna trecută, când s-a aflat că executivul european urma să blocheze fondurile acordate în cadrul programului de schimb de studenți Erasmus+ și al programului de cercetare Horizon Europe pentru 21 de universități administrate de fonduri publice legate de Fidesz, panica miniștrilor ungari a devenit palpabilă.

Măsura a fost calificată drept „inacceptabilă și intolerabilă”, iar doi miniștri care reprezintă de obicei guvernul în disputa privind statul de drept au zburat imediat la Bruxelles pentru a discuta chestiunea, scrie Politico, citată de Rador.
Unul dintre ei, Tibor Navracsics, a afirmat că se așteaptă la o soluție rapidă, dar autoritățile europene s-au declarat rezervate, iar un purtător de cuvânt al guvernului ungar a avertizat că vor fi luate măsuri în justiție dacă problema nu se rezolvă curând.

Această reacție, dar și reacția presei ungare, atât cea proguvernamentală, cât și cea din opoziție, lasă de înțeles că aici e vorba de mult mai mult decât simpla blocare a banilor. În definitiv, cele 40 de milioane de euro pentru Erasmus sunt o sumă neglijabilă comparativ cu miliardele din fondul de coeziune care îi sunt refuzate pe moment Ungariei.

Mulți dintre opozanții lui Orbán acuză Fidesz că a constituit o cleptocrație, dar adevărul e că partidul are rădăcini culturale și intelectuale profunde, pe care dorește să le dezvolte. Controlul asupra diseminării cunoașterii și ideilor, precum și dirijarea dezbaterilor culturale sunt elemente fundamentale ale ecosistemului politic din Ungaria lui Orbán. Proiectul lui este unul care urmărește păstrarea puterii pe termen lung – și de aceea atacul la adresa influenței Fidesz asupra învățământului superior este atât de relevant.

Orbán e complet deschis în privința legăturii dintre cunoaștere și putere. Iar guvernul său influențează informațiile pe care cetățenii le recepționează zilnic prin intermediul presei, lucrând concomitent la crearea unui climat intelectual conservator general prin intermediul mediului universitar.

Vorbind la o reuniune a Conferinței Acțiunii Politice Conservatoare Americane (CPAC) de la Budapesta din 2022, Orbán a declarat că „trebuie să avem propria noastră presă”, a conservatorilor, pentru a „evidenția ideile nebunești ale stângii progresiste”. Într-o lume ideală, a afirmat el, politica și presa ar fi independente una de alta, dar cum stânga a încălcat deja această convenție, nu poate fi decât corect ca și conservatorii să procedeze la fel.

Motive similare justifică intervenția lui în mediul universitar, văzut adesea de către conservatori ca suferind de un dezechilibru instituțional în favoarea ideilor de stânga și progresiste. Fidesz promovează activ o cultură intelectuală conservatoare, inclusiv gânditori precum filozoful englez Roger Scruton – un favorit al lui Margaret Thatcher -, și atrăgând universitari cu mentalitate similară din întreaga lume.

Însă, în urma unui val de privatizare a universităților din ultimii ani, rolul politicienilor în întreținerea acestui mediu universitar a devenit tot mai evident. Foști și actuali miniștri Fidesz se află acum la conducerea unor „fonduri publice” care controlează unele dintre universitățile de seamă ale Ungariei – iar această supervizare politică evidentă e lucrul care a determinat UE să blocheze finanțarea.
Studenții universităților afectate sunt, pe bună dreptate, furioși.

Orbán a prezentat blocarea fondurilor drept o „răzbunare” a UE pe tineretul ungar, declarând că „Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care se bate cap în cap cu ce gândesc ungurii”. Și, pentru a-și realiza viziunea, politicienii UE „vor o schimbare de guvern” la Budapesta, afirmă el.

Ministrul Gergely Gulyás a amenințat că guvernul ia în calcul o reclamație la Curtea de Justiție a UE, susținând că decizia Comisiei violează Articolul 13 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, care stipulează că „artele și cercetarea științifică nu vor fi supuse constrângerilor. Libertatea academică va fi respectată”.

Fundamentul juridic al blocării fondurilor, cuprins în mecanismul de condiționare a finanțării de respectarea statului de drept, este și el în discuție, unele voci argumentând că a-i opri pe studenții ungari să participe la Erasmus+ nu are nici un fel de relevanță în privința protejării intereselor financiare ale UE, chiar și dacă acei studenți frecventează universități aflate sub influența Fidesz. Și unii politicieni ungari din opoziție s-au declarat îngrijorați că măsura Comisiei îi va afecta mai degrabă pe studenți decât regimul Orbán.

Însă reacția guvernului ungar demonstrează că lucrurile stau invers. Iar dacă Bruxelles-ul va rămâne ferm, atacul la mediul universitar ungar ar putea să-i aplice într-adevăr o lovitură proiectului conservator al lui Orbán.
Ar fi greșit, firește, să se afirme că universitățile controlate de fonduri publice ungare se dedau la orice fel de îndoctrinare ideologică pro-Fidesz. Dar, chiar și așa, ele au un rol vital în influențarea subtilă a mediului universitar, contribuind la menținerea controlului partidului asupra puterii.
Accentul pus de Fidesz pe deținerea „propriilor sale” organe de presă și instituții academice funcționează precum o garanție împotriva așa-zisei capturări a instituțiilor de către stânga politică în alte țări occidentale. După cum afirmă „Prima Lege a lui O’Sullivan” [jurnalist britanic conservator – n.trad.], „toate organizațiile care nu sunt efectiv de dreapta vor deveni în timp de stânga”.

În acest context, categoria intelectualilor conservatori e văzută de Orbán ca având o importanță fundamentală și necesitând – la fel precum conceptele tradiționale creștine despre familie și genuri – protecție împotriva progresiștilor.

Din această atitudine derivă o viziune unică în privința altei maxime faimoase – „politica e în aval de cultură” -, anume că o cultură intelectuală conservatoare înfloritoare e o parte esențială a ecosistemului cunoașterii care face posibilă guvernarea Fidesz.

Se poate argumenta că această relație dintre stat și mediul universitar – și dintre politicieni și intelectuali – e lucrul care-l deosebește cu adevărat pe Orbán de ceilalți lideri „populiști” din Europa. Orbán nu e un cameleon politic, iar robustețea aparte de care dă dovadă Fidesz provine din faptul că stilul lui de guvernare are un puternic substrat intelectual. În consecință, tăierea finanțării internaționale pentru mediul universitar ungar ar putea lovi Fidesz mult mai tare decât realizează mulți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Apr. 2025, 12:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Apr. 2025, 12:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După doi ani de scădere susținută a importurilor de carne de porc, Republica Moldova se confruntă în 2025 cu o creștere accelerată a dependenței față de piața externă, în contextul apariției unor focare majore de pestă porcină africană. Primele trei luni ale anului sunt deja alarmante: importurile au atins 4 457 tone, adică aproape 60% din totalul înregistrat pe întreg parcursul lui 2024, arată o analiză a Asociației Agrocereale, semnată de directorul executiv, Iurie Rija.

„După un trend pozitiv în 2023–2024, cu o revigorare timidă a producției locale, 2025 aduce un recul brusc. Ne confruntăm cu riscul real de a redeveni dependenți de carnea de porc importată, mai ales în lipsa unor intervenții rapide și coerente din partea autorităților”, avertizează Rija.

Importurile din primul trimestru au costat bugetele companiilor 369,8 milioane lei. Paradoxal, în ciuda panicii din piață și a anticipării unor scumpiri de până la 20% înainte de Paște, datele arată că prețul mediu de import cu taxe a fost mai mic decât în 2023 și 2024: 86,7 lei/kg față de 91,1 lei/kg anul trecut. Fără taxe, prețul mediu a fost de 68,7 lei/kg, în scădere față de anii anteriori.

„Nu există un temei economic real pentru scumpiri. Costurile de import au scăzut, iar consumul în primele luni ale anului a fost cu 40% mai mic decât în perioada similară din 2024. Singura explicație posibilă pentru scumpirile anunțate e specula și anticiparea unui vârf de cerere de Paște”, explică directorul Agrocereale.

Dacă la capitolul carne congelată ritmul a explodat, la porcii vii s-a produs colapsul: în primul trimestru din 2025, Moldova a importat doar 3 713 capete, o prăbușire dramatică față de cele peste 48 000 capete din 2024. Motivul: riscurile sanitare și restricțiile impuse pe fondul pestei.

Valoarea totală a importurilor de porci vii a fost de doar 8,5 milioane lei, comparativ cu 132 milioane în 2024 și aproape 200 milioane în 2023. De asemenea, prețul mediu pe cap de porc a scăzut la 2 293 lei – cu 29% mai mic decât acum doi ani.

În fruntea clasamentului importatorilor de carne de porc se află ROGOB (deține magazinul UNIC din Chișinău), cu 1 371 tone aduse în doar trei luni – adică 83% din totalul întregului an 2024. Urmează Happy Viking (666 tone), Basarabia-Nord (530 tone), Benderskii Miasokombinat (555 tone), și Carmez Processing (571 tone). Aceștia și-au ajustat rapid strategiile, reacționând la criza internă și pregătindu-se pentru cererea sporită de Paște.

Pe partea de porci vii, piața e aproape înghețată. Doar ART-MEAT COMPANY și ORHCOJDOI SRL mai sunt active, cu 65 tone fiecare. Celelalte companii de profil fie și-au suspendat activitatea, fie au dispărut complet din datele oficiale.

Carnea de porc importată în Moldova provine exclusiv din UE, cu Spania și Polonia pe primele locuri. În doar trei luni, Spania a exportat spre Moldova 2 088 tone, apropiindu-se de întreg volumul anului precedent. Polonia, cândva lider detașat, pierde teren: doar 856 tone în T1 2025.

Alte surse importante: Germania (312 tone), Olanda (179 tone), plus cantități semnificative din alte state membre UE, neidentificate individual.

Prețul mediu de import în Transnistria este semnificativ mai mic decât pe malul drept al Nistrului – 64,5 lei/kg (cu taxe) față de 86,7 lei/kg în Republica Moldova. Această diferență de peste 22 lei/kg se datorează în principal regimului vamal privilegiat al regiunii, unde nu se achită TVA la import.

Asociația Agrocereale cere intervenția rapidă a statului: compensații pentru fermele afectate, programe de repopulare și monitorizarea prețurilor la raft.

„2025 este anul unei tranziții forțate de la un model mixt de aprovizionare către unul bazat aproape exclusiv pe carne procesată importată. E o schimbare care poate părea firească pe termen scurt, dar pe termen lung compromite autonomia zootehniei moldovenești”, concluzionează Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!