UE își stinge focul! Producția și consumul de cărbune, la un minim record în 2023

Producţia şi consumul de cărbune în Uniunea Europeană au atins în 2023 cel mai scăzut nivel de la debutul colectării datelor statistice, în condiţiile în care producţia a coborât cu 22%, comparativ cu 2022, iar consumul a scăzut cu 23%, arată datele preliminare publicate de Eurostat.

Conform sursei citate de Agerpres, scăderea cu peste 100 milioane de tone a consumului de cărbune în decursul unui singur an pare a fi una dintre cele mai mari diminuări înregistrate vreodată pentru acest tip de combustibil în UE. În rândul statelor membre, Germania (37%) şi Polonia (27%) au fost principalele consumatoare de cărbune din UE, fiind responsabile pentru aproape două treimi din consumul total.

La huilă, în 2023 producţia blocului comunitar a fost de doar 50 de milioane de tone, cu 82% mai mică decât cele 277 milioane de tone produse în 1990. Consumul de huilă al UE în 2023 este estimat la 128 milioane de tone, cu 42% mai mic decât în urmă cu şase ani. Polonia şi Cehia sunt singurele state UE care mai produc huilă, iar Polonia este singura ţară care utilizează huilă ca o sursă importantă pentru producţia de electricitate. Comparativ, în 1990, 13 dintre actualele state membre UE produceau huilă.

De asemenea, Eurostat a informat luni că, în 2022, huila a fost devansată de energia fotovoltaică în producţia de electricitate în Uniunea Europeană. Ponderea energiei fotovoltaice în producţia totală de electricitate a UE a fost de 210.249 GWh, comparativ cu 205.693 GWh pentru huilă.

Lignitul, un tip de cărbune cu un conţinut de energie mai mic, este utilizat în producţia de electricitate în nouă state membre UE, şi în anul 2022 din lignit a fost produsă o cantitate de energie electrică de 241.572 de GWh.

În 2023, consumul de lignit în UE este estimat la 223 milioane de tone, cu 40% mai mic decât în 2018. Germania a fost responsabilă în 2023 pentru 46% din consumul total de lignit al UE, urmată de Polonia (18%), Cehia (13%), Bulgaria (9%), România (7%) şi Grecia (5%). Cifrele referitoare la producţia şi consumul de lignit sunt aproape identice deoarece aproape întotdeauna lignitul este consumat în ţările unde este şi produs, fiind foarte puţine tranzacţii transfrontaliere cu lignit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #carbune #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.