UE lovește din nou Rusia: sancțiunile economice rămân în vigoare până la 31 iulie 2026

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni pentru încă şase luni, până pe 31 iulie 2026, sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru războiul dus împotriva Ucrainei, notează Agerpres.

Aceste sancţiuni includ restricţii în domeniul comerţului, finanţelor, energiei, tehnologiei şi bunurilor cu dublă utilizare, industriei, transporturilor şi bunurilor de lux, printre alte măsuri punitive sectoriale.

De asemenea, ele interzic importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluzând mai multe bănci ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi suspendând activităţile de difuzare şi licenţele în UE ale mai multor mijloace de dezinformare sprijinite de Kremlin.

În plus, ele includ măsuri specifice pentru a combate evitarea acestor sancţiuni.

„Atât timp cât acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse continuă să încalce norme fundamentale ale dreptului internaţional, inclusiv, în special, interzicerea utilizării forţei, este necesar să se menţină în vigoare toate măsurile impuse de UE şi, dacă este necesar, să se adopte măsuri suplimentare”, a declarat Consiliul UE, instituţie care reprezintă cele 27 de state membre.

UE a aplicat sancţiuni economice Rusiei în urma invadării Peninsulei Crimeea în 2014 şi a extins semnificativ acest regim după începerea agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Pe lângă aceste măsuri economice, UE aplică şi alte sancţiuni împotriva persoanelor fizice şi juridice, care includ interdicţii de călătorie pe teritoriul comunitar şi îngheţarea activelor acestora în cadrul UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#prelungire sanctiuni #Sanctiuni Rusia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.