UE reduce dependența de Rusia. Semnează un acord cu SUA privind livrările de gaz

Statele Unite ale Americii (SUA) și Uniunea Europeană (UE) au anunțat un acord major privind gazul natural lichefiat, în încercarea de a reduce dependența Europei de energia rusă.

Acordul va prevedea ca SUA să furnizeze către UE gaz suplimentar, echivalent cu aproximativ 10% din gazul pe care îl primește în prezent din Rusia, până la sfârșitul anului. Blocul a spus deja că va reduce utilizarea gazului rusesc ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din necesarul de gaz al UE.

Noua înțelegere va implica SUA și alte țări să furnizeze încă 15 miliarde de metri cubi de gaz pe lângă cele 22 de miliarde de metri cubi de anul trecut. Noul total va reprezenta aproximativ 24% din gazul importat în prezent din Rusia. Scopul final este ca SUA și partenerii internaționali să furnizeze UE aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.

Reducerea dependenței de Rusia va însemna generarea de mai multă energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, precum și creșterea importurilor.

Acordul a fost anunțat vineri în timpul unei vizite de trei zile a președintelui american Joe Biden la Bruxelles.

Biden și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat despre invazia Ucrainei de către Rusia și au oferit un nou sprijin Kievului.

„Putin folosește resursele energetice ale Rusiei pentru a-și constrânge și manipula vecinii”, a spus Biden reporterilor de la Bruxelles. „A folosit profiturile pentru a-și conduce mașina de război”.

El a spus că beneficiile pe termen lung ale acordului vor depăși durerea pe termen scurt pe care o va provoca reducerea livrărilor de gaze rusești.

Președintele von der Leyen a spus: „Dorim, ca europeni, să ne diversificăm departe de Rusia către furnizori în care avem încredere, care sunt prieteni și care sunt de încredere”.

Ea a subliniat că obiectivul de 50 de miliarde de metri cubi pe an „înlocuiește deja o treime din gazul rusesc care merge astăzi în Europa. Așa că suntem pe drumul cel bun acum să ne diversificăm departe de gazul rusesc”.

#gaz lichefiat #Gaz rusesc #UE #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.