UE reduce dependența de Rusia. Semnează un acord cu SUA privind livrările de gaz

Statele Unite ale Americii (SUA) și Uniunea Europeană (UE) au anunțat un acord major privind gazul natural lichefiat, în încercarea de a reduce dependența Europei de energia rusă.

Acordul va prevedea ca SUA să furnizeze către UE gaz suplimentar, echivalent cu aproximativ 10% din gazul pe care îl primește în prezent din Rusia, până la sfârșitul anului. Blocul a spus deja că va reduce utilizarea gazului rusesc ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din necesarul de gaz al UE.

Noua înțelegere va implica SUA și alte țări să furnizeze încă 15 miliarde de metri cubi de gaz pe lângă cele 22 de miliarde de metri cubi de anul trecut. Noul total va reprezenta aproximativ 24% din gazul importat în prezent din Rusia. Scopul final este ca SUA și partenerii internaționali să furnizeze UE aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.

Reducerea dependenței de Rusia va însemna generarea de mai multă energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, precum și creșterea importurilor.

Acordul a fost anunțat vineri în timpul unei vizite de trei zile a președintelui american Joe Biden la Bruxelles.

Biden și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat despre invazia Ucrainei de către Rusia și au oferit un nou sprijin Kievului.

„Putin folosește resursele energetice ale Rusiei pentru a-și constrânge și manipula vecinii”, a spus Biden reporterilor de la Bruxelles. „A folosit profiturile pentru a-și conduce mașina de război”.

El a spus că beneficiile pe termen lung ale acordului vor depăși durerea pe termen scurt pe care o va provoca reducerea livrărilor de gaze rusești.

Președintele von der Leyen a spus: „Dorim, ca europeni, să ne diversificăm departe de Rusia către furnizori în care avem încredere, care sunt prieteni și care sunt de încredere”.

Ea a subliniat că obiectivul de 50 de miliarde de metri cubi pe an „înlocuiește deja o treime din gazul rusesc care merge astăzi în Europa. Așa că suntem pe drumul cel bun acum să ne diversificăm departe de gazul rusesc”.

#gaz lichefiat #Gaz rusesc #UE #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.