UE reduce dependența de Rusia. Semnează un acord cu SUA privind livrările de gaz

Statele Unite ale Americii (SUA) și Uniunea Europeană (UE) au anunțat un acord major privind gazul natural lichefiat, în încercarea de a reduce dependența Europei de energia rusă.

Acordul va prevedea ca SUA să furnizeze către UE gaz suplimentar, echivalent cu aproximativ 10% din gazul pe care îl primește în prezent din Rusia, până la sfârșitul anului. Blocul a spus deja că va reduce utilizarea gazului rusesc ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din necesarul de gaz al UE.

Noua înțelegere va implica SUA și alte țări să furnizeze încă 15 miliarde de metri cubi de gaz pe lângă cele 22 de miliarde de metri cubi de anul trecut. Noul total va reprezenta aproximativ 24% din gazul importat în prezent din Rusia. Scopul final este ca SUA și partenerii internaționali să furnizeze UE aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.

Reducerea dependenței de Rusia va însemna generarea de mai multă energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, precum și creșterea importurilor.

Acordul a fost anunțat vineri în timpul unei vizite de trei zile a președintelui american Joe Biden la Bruxelles.

Biden și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat despre invazia Ucrainei de către Rusia și au oferit un nou sprijin Kievului.

„Putin folosește resursele energetice ale Rusiei pentru a-și constrânge și manipula vecinii”, a spus Biden reporterilor de la Bruxelles. „A folosit profiturile pentru a-și conduce mașina de război”.

El a spus că beneficiile pe termen lung ale acordului vor depăși durerea pe termen scurt pe care o va provoca reducerea livrărilor de gaze rusești.

Președintele von der Leyen a spus: „Dorim, ca europeni, să ne diversificăm departe de Rusia către furnizori în care avem încredere, care sunt prieteni și care sunt de încredere”.

Ea a subliniat că obiectivul de 50 de miliarde de metri cubi pe an „înlocuiește deja o treime din gazul rusesc care merge astăzi în Europa. Așa că suntem pe drumul cel bun acum să ne diversificăm departe de gazul rusesc”.

#gaz lichefiat #Gaz rusesc #UE #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova consemnează în 2025 cea mai mare creștere a numărului de salariați din ultimii trei ani, iar totalul persoanelor angajate cu contract de muncă ajunge la 641,9 mii, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Concluziile aparțin economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, prezentate în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analistului, în ultimele patru trimestre s-a înregistrat o creștere constantă a numărului de salariați, iar pentru anul 2025 este estimată o majorare de 9,5 mii de persoane, cea mai mare creștere anuală din ultimii trei ani. Totuși, Ioniță subliniază că această evoluție nu reflectă neapărat o expansiune a economiei prin crearea de noi locuri de muncă, ci mai degrabă o migrare a forței de muncă din sectorul informal către cel formal.

Această tendință este confirmată de scăderea accelerată a ocupării informale. În 2025, numărul persoanelor care muncesc fără forme legale a coborât la 166 de mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată în Republica Moldova. Pentru comparație, în 2020 erau 232,6 mii, iar în 2015 – 245,6 mii de persoane ocupate informal.

Din punct de vedere sectorial, cele mai mari creșteri ale numărului de salariați au fost raportate în comerț (+6.600 persoane), construcții (+2.600), sănătate (+2.200), HoReCa (+1.500) și administrația publică (+900). În schimb, scăderi semnificative de personal s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-3.100), transporturi (-2.100), informații și comunicații (-1.200) și învățământ (-300).

Veaceslav Ioniță atrage atenția că părăsirea sectorului informal este cea mai vizibilă în construcții și agricultură, domeniu care, în ultimii 25 de ani, a pierdut peste 640 de mii de lucrători. În prezent, aproximativ 20% din totalul populației ocupate lucrează în comerț, iar alte domenii cu creșteri vizibile sunt IT-ul, sănătatea, HoReCa, serviciile comunale și construcțiile. În același timp, cele mai mari pierderi de personal continuă să se înregistreze în învățământ, transport și depozitare, agricultură, industria prelucrătoare și energetică.

Analiza scoate în evidență și presiunea demografică tot mai accentuată asupra pieței muncii. Dacă în 2005 populația aptă de muncă (15–64 ani) era de 2,56 milioane de persoane, în 2025 aceasta a scăzut la 2,46 milioane, dintre care aproximativ 930 de mii se află peste hotare, adică aproape 40% din populația aptă de muncă. Cel mai afectat segment este grupa de vârstă 15–24 de ani, fenomen care creează o adevărată „gaură demografică” și va influența negativ piața muncii în următorul deceniu.

#salariați #munca #angajati