UE, scădere abruptă a producției de cereale în 2022

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare, arată datele Eurostat.

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare.

Potrivit datelor Eurostat, în 2022 UE a produs 270,9 milioane de tone de cereale, cu 26,7 milioane de tone mai puțin decât în 2021, ceea ce înseamnă o scădere de 9%.

Franța a recoltat 59,9 milioane de tone de cereale în 2022, fiind cel mai mare producător din UE și contribuind cu 22% la producția europeană totală. Germania a recoltat 43,5 milioane de tone de cereale (16% din totalul UE), Polonia 35 milioane de tone (13%), Spania 19,3 milioane de tone (7%), iar România 18,9 milioane de tone (tot circa 7% din totalul UE).

Cauzele scăderii producției de cereale

Scăderea în ansamblu a producției de cereale în UE în 2022 se datorează secetei care a predominat în țările europene și a făcut ca România să înregistreze o scădere de 32% (adică o scădere cu 8,9 milioane de tone), Franța 10% (o scădere cu 7 milioane de tone), Spania 24% (o scădere cu 6,2 milioane tone) și Ungaria 35% (o scădere cu 4,9 milioane tone).

Însă au existat și țări, foarte puține, în care recolta totală de cereale a crescut. Pe listă se află Germania, care și-a crescut producția cu 3% (1,1 milioane de tone), Finlanda cu 39% (un plus de 1 milion de tone după o recoltă slabă în 2021) și Polonia cu 3% (creștere cu 1 milion de tone).

Productii reduse

Producțiile de grâu moale, porumb și secară au înregistrat scăderi, în timp ce producțiile de orz și ovăz au rămas aproape neschimbate. Conform datelor Eurostat, UE a recoltat 126,7 milioane de tone de grâu comun în 2022, cu 3,2 milioane de tone mai puțin decât în 2021, înregistrând o scădere de 2%. Producția de porumb a scăzut cu 27%, ajungând la 53 de milioane de tone în 2022 (cu 20 de milioane de tone mai puțin decât în 2021).

Producția de orz în 2022 a rămas aproape neschimbată, la 52 de milioane de tone, la fel ca producția de ovăz, 7,5 milioane de tone. În schimb, producția de secară a scăzut cu 8%, ajungând la 7,8 milioane de tone în 2022.

Stresul termic

Seceta extinsă și stresul termic au afectat producția de cereale, deoarece aceste culturi sunt foarte sensibile la condițiile meteorologice, atât în timpul sezonului de vegetație, cât și la recoltare. În multe părți ale Europei, vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte sau a doua cea mai fierbinte înregistrată din 1991 încoace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului rusesc Urals a scăzut săptămâna trecută la 36,61 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii doi ani și jumătate, pe fondul prăbușirii cererii internaționale și al intrării iminente în vigoare a noilor sancțiuni americane împotriva giganților energetici Rosneft și Lukoil.

Datele publicate de Argus Media arată că discountul aplicat petrolului Urals față de Brent a ajuns la 23,52 dolari/baril, cel mai ridicat nivel din iunie 2023, ceea ce indică o evitare tot mai accentuată a țițeiului rusesc de către cumpărători.

În portul rusesc Novorossiisk, prețul Urals a coborât joi la minimul de 36,61 dolari/baril, un nivel nemaivăzut din martie 2023. O tendință similară a fost consemnată și în terminalele din Marea Baltică. Abia vineri au fost observate mici corecții pozitive.

Această prăbușire afectează direct finanțele marilor companii petroliere rusești și lovește bugetul de stat, în condițiile în care petrolul și gazele naturale generează circa un sfert din veniturile fiscale ale Federației Ruse. Reducerea masivă a încasărilor vine într-un moment critic, când Moscova se confruntă deja cu presiuni economice crescute din cauza efortului militar în Ucraina.

Impactul este amplificat de sancțiunile anunțate de administrația președintelui SUA, Donald Trump, la 22 octombrie, când Rosneft și Lukoil au fost incluse pe lista neagră. Termenul-limită pentru încetarea colaborării cu aceste companii urma să fie 21 noiembrie, ulterior fiind amânat cu câteva zile. Totuși, numeroase rafinării din China, India și Turcia — cei mai mari cumpărători ai petrolului rusesc — și-au suspendat deja comenzile și caută surse alternative.

După anunțul sancțiunilor, petrolul Urals a început să fie comercializat cu reduceri tot mai mari, întrucât cumpărătorii se tem că pot deveni ținta sancțiunilor secundare ale SUA. Chiar și la livrările destinate Asiei, unde Rusia și-a orientat exporturile în ultimii ani, Urals rămâne cu câțiva dolari mai ieftin decât Brent, chiar și înainte de calcularea costurilor de transport.