UE, scădere abruptă a producției de cereale în 2022

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare, arată datele Eurostat.

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare.

Potrivit datelor Eurostat, în 2022 UE a produs 270,9 milioane de tone de cereale, cu 26,7 milioane de tone mai puțin decât în 2021, ceea ce înseamnă o scădere de 9%.

Franța a recoltat 59,9 milioane de tone de cereale în 2022, fiind cel mai mare producător din UE și contribuind cu 22% la producția europeană totală. Germania a recoltat 43,5 milioane de tone de cereale (16% din totalul UE), Polonia 35 milioane de tone (13%), Spania 19,3 milioane de tone (7%), iar România 18,9 milioane de tone (tot circa 7% din totalul UE).

Cauzele scăderii producției de cereale

Scăderea în ansamblu a producției de cereale în UE în 2022 se datorează secetei care a predominat în țările europene și a făcut ca România să înregistreze o scădere de 32% (adică o scădere cu 8,9 milioane de tone), Franța 10% (o scădere cu 7 milioane de tone), Spania 24% (o scădere cu 6,2 milioane tone) și Ungaria 35% (o scădere cu 4,9 milioane tone).

Însă au existat și țări, foarte puține, în care recolta totală de cereale a crescut. Pe listă se află Germania, care și-a crescut producția cu 3% (1,1 milioane de tone), Finlanda cu 39% (un plus de 1 milion de tone după o recoltă slabă în 2021) și Polonia cu 3% (creștere cu 1 milion de tone).

Productii reduse

Producțiile de grâu moale, porumb și secară au înregistrat scăderi, în timp ce producțiile de orz și ovăz au rămas aproape neschimbate. Conform datelor Eurostat, UE a recoltat 126,7 milioane de tone de grâu comun în 2022, cu 3,2 milioane de tone mai puțin decât în 2021, înregistrând o scădere de 2%. Producția de porumb a scăzut cu 27%, ajungând la 53 de milioane de tone în 2022 (cu 20 de milioane de tone mai puțin decât în 2021).

Producția de orz în 2022 a rămas aproape neschimbată, la 52 de milioane de tone, la fel ca producția de ovăz, 7,5 milioane de tone. În schimb, producția de secară a scăzut cu 8%, ajungând la 7,8 milioane de tone în 2022.

Stresul termic

Seceta extinsă și stresul termic au afectat producția de cereale, deoarece aceste culturi sunt foarte sensibile la condițiile meteorologice, atât în timpul sezonului de vegetație, cât și la recoltare. În multe părți ale Europei, vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte sau a doua cea mai fierbinte înregistrată din 1991 încoace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale a solicitat companiei Floarea Soarelui din Bălți, una dintre cele mai importante entități din industria uleiului din Republica Moldova, să prezinte în termen de 30 de zile documentele necesare pentru obținerea aprobării prealabile a unei investiții, în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit Consiliului, în lipsa acestor documente și informații care să confirme că solicitantul nu se regăsește în situațiile restrictive prevăzute la articolul 8 din Legea privind regimul investițiilor, va fi adoptată o decizie de refuz. Legea în cauză impune verificarea riguroasă a investitorilor pentru a preveni riscuri legate de securitate economică, transparență sau conexiuni cu persoane aflate sub sancțiuni.

Compania Floarea Soarelui face parte din holdingul TransOil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, un personaj extrem de influent în sectorul cerealier și al uleiului vegetal din Republica Moldova. Potrivit estimărilor din industrie, Jhashi controlează circa 60% din piața cerealelor, iar fabrica din Bălți este una dintre cele mai mari din regiune în procesarea semințelor de floarea-soarelui.

Vaja Jhashi este un nume cunoscut în cercurile de afaceri și un vechi prieten cu fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Prin TransOil, Jhashi deține o rețea extinsă de elevatoare, terminale logistice la portul Giurgiulești, și a beneficiat de finanțări de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).