UE, scădere abruptă a producției de cereale în 2022

09 Nov. 2023, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Nov. 2023, 11:36 // Actual //  bani.md

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare, arată datele Eurostat.

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare.

Potrivit datelor Eurostat, în 2022 UE a produs 270,9 milioane de tone de cereale, cu 26,7 milioane de tone mai puțin decât în ​​2021, ceea ce înseamnă o scădere de 9%.

Franța a recoltat 59,9 milioane de tone de cereale în 2022, fiind cel mai mare producător din UE și contribuind cu 22% la producția europeană totală. Germania a recoltat 43,5 milioane de tone de cereale (16% din totalul UE), Polonia 35 milioane de tone (13%), Spania 19,3 milioane de tone (7%), iar România 18,9 milioane de tone (tot circa 7% ​​din totalul UE).

Cauzele scăderii producției de cereale

Scăderea în ansamblu a producției de cereale în UE în 2022 se datorează secetei care a predominat în țările europene și a făcut ca România să înregistreze o scădere de 32% (adică o scădere cu 8,9 milioane de tone), Franța 10% (o scădere cu 7 milioane de tone), Spania 24% (o scădere cu 6,2 milioane tone) și Ungaria 35% (o scădere cu 4,9 milioane tone).

Însă au existat și țări, foarte puține, în care recolta totală de cereale a crescut. Pe listă se află Germania, care și-a crescut producția cu 3% (1,1 milioane de tone), Finlanda cu 39% (un plus de 1 milion de tone după o recoltă slabă în 2021) și Polonia cu 3% (creștere cu 1 milion de tone).

Productii reduse

Producțiile de grâu moale, porumb și secară au înregistrat scăderi, în timp ce producțiile de orz și ovăz au rămas aproape neschimbate. Conform datelor Eurostat, UE a recoltat 126,7 milioane de tone de grâu comun în 2022, cu 3,2 milioane de tone mai puțin decât în ​​2021, înregistrând o scădere de 2%. Producția de porumb a scăzut cu 27%, ajungând la 53 de milioane de tone în 2022 (cu 20 de milioane de tone mai puțin decât în ​​2021).

Producția de orz în 2022 a rămas aproape neschimbată, la 52 de milioane de tone, la fel ca producția de ovăz, 7,5 milioane de tone. În schimb, producția de secară a scăzut cu 8%, ajungând la 7,8 milioane de tone în 2022.

Stresul termic

Seceta extinsă și stresul termic au afectat producția de cereale, deoarece aceste culturi sunt foarte sensibile la condițiile meteorologice, atât în ​​timpul sezonului de vegetație, cât și la recoltare. În multe părți ale Europei, vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte sau a doua cea mai fierbinte înregistrată din 1991 încoace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2025, 14:47
 // Categoria: Interviu // Autor:  bani.md
13 Nov. 2025, 14:47 // Interviu //  bani.md

Pentru cine nu urmărește domeniul crypto: Cum explicați, pe scurt, ce este Double Case Token și la ce folosește azi, în viața reală? Cu ce l-ați compara?

De acum înainte, compania Double Case și Double Case Token sunt legate organic: dacă businessul crește, tokenul se apreciază; iar dacă tokenul câștigă valoare și vizibilitate, acest lucru se întoarce direct în popularizarea companiei și în creșterea vânzărilor de servicii. Exact cum creșterea economiei unei țări întărește moneda națională, la fel funcționează și un brand coin: moneda este strâns legată de brandul care o susține.

Double Case Token nu este un memecoin, ci un brand coin, legat direct de imaginea și dezvoltarea companiei. Iar pentru a preveni manipularea prețului, păstrăm 80% din masa totală a tokenului ca rezervă — un mecanism de protecție care face imposibil ca cineva să cumpere o cantitate suficient de mare încât să influențeze artificial piața. Această rezervă asigură stabilitatea proiectului.

Totodată, aceste 80% vor fi folosite în timp pentru a recompensa clienții, în funcție de activitatea și loialitatea lor față de serviciile noastre. Este o modalitate prin care succesul companiei se reflectă în mod direct în beneficiile comunității.

Așa cum creatorul Bitcoinului a lăsat peste 50% în blockchain pentru a preveni manipularea pieței, iar Steve Jobs a păstrat 80% din acțiunile Pixar pentru a evita concentrarea de capital, la fel procedăm și noi: menținerea unei rezerve mari este o garanție de încredere și un precedent pentru tokenizarea transparentă a capitalului real.

În Moldova, criptomonedele nu sunt reglementate, iar BNM a avertizat asupra riscurilor. Cum poate un moldovean să cumpere sau să vândă DCT corect, fără să încalce legea?

Într-adevăr, astăzi, cripto nu are încă un cadru juridic dedicat în Republica Moldova. Asta înseamnă că fiecare persoană acționează pe propria răspundere, înțelegând riscurile, fără garanții instituționale. Dacă decid să cumpere, pașii sunt clasici pentru un utility token pe Solana: își creează un portofel (ex. Phantom), cumpără SOL, apoi schimbă SOL în DCT pe un DEX (Raydium/Jupiter). Noi oferim ghidaj tehnic pas cu pas pe site — dar, atenție (!), nu oferim recomandări de investiții. Respectarea normelor KYC/AML ale platformelor folosite, păstrarea evidențelor și declararea corectă a eventualelor venituri conform legislației fiscale rămân responsabilitatea fiecăruia.

Percepția publică e amestecată: inovație vs. teren de escrocherii. Cum arată, în practică, diferența dintre un proiect serios și „zona gri? Ce avertismente dați înainte de a investi?

Un proiect serios își arată cartea de identitate: tehnologie clară, contract transparent (adresă publică), model economic explicat, utilitate reală, echipă identificabilă și canale oficiale de comunicare. În cazul DCT, standardul tehnic (SPL pe Solana), adresa contractului, emisia fixă și utilitatea în ecosistem sunt publice pe site. Avertismentul meu rămâne același, indiferent de proiect: verificați sursele oficiale, nu investiți bani de care aveți nevoie mâine, feriți-vă de promisiuni de randamente „garantate”, folosiți doar canale listate oficial, documentați riscurile volatilității și ale auto-custodiei.

Moldova vrea să reglementeze piața cripto până în 2027. Aveți dialog cu instituțiile? Cat de pregătiți credeți că sunt actorii guvernamentali care vor lucra la această reglementare?

Susținem un cadru clar, compatibil cu practicile europene (MiCA), care să separe net utilitatea legitimă de abuzuri și să creeze o pistă pentru inovație, investiții și talent. Este însă un proces complex, care necesită formare, consultare și răbdare, pentru că vorbim despre o industrie nouă chiar și pentru țările dezvoltate.Eu cred că actorii guvernamentali din Moldova sunt abia la început de drum în această direcție, dar tocmai de aceea e important ca mediul privat să fie un partener activ. Suntem gata să oferim expertiză tehnică, exemple de bune practici și propuneri concrete. Ce ne dorim, în esență, este o reglementare echilibrată — care să protejeze cetățenii, dar să nu blocheze inovația. Să existe reguli clare de conformitate (KYC/AML), dar și o cale deschisă pentru startup-urile oneste care vor să construiască local, nu să plece în afara țării.

Ați anunțat intenția de listare pe platforme internaționale. Ce e confirmat și ce rămâne obiectiv? Realist, când ar putea fi tranzacționat DCT „pe piețele mari”?

Suntem foarte bucuroși să anunţăm că, începând cu data de 12 noiembrie, DCT este oficial listat pe CoinMarketCap, ceea ce constituie un prim pas major în vizibilitatea şi accesul publicului larg. Momentul acesta confirmă că am respectat criteriile tehnice şi de transparenţă pentru una dintre cele mai recunoscute platforme de date din industrie. Ceea ce rămâne la nivel de obiectiv: listarea pe burse centralizate (CEX) importante – de exemplu Binance, KuCoin, Huobi etc. Aici procesul implică negociere, conformitate, evaluarea lichidităţii şi acorduri comerciale. Realist vorbind, dacă totul merge conform planului şi condiţiile pieţei sunt favorabile, ne aşteptăm ca tranzacţionarea DCT pe o „piaţă mare” să se poată realiza în trimestrul Q1 sau Q2 2026. Totuşi, subliniez: nu dăm dată fixă până la confirmarea oficială.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII