UE se află în fața unei decizii istorice privind candidatura Ucrainei, spune șefa Comisiei Europene

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei ”decizii istorice” cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării ţării la UE, transmite duminică DPA citată de Agerpres.

”Sper că peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom putea spune că am făcut lucrul corect”, le-a declarat Von der Leyen jurnaliştilor în timpul călătoriei de întoarcere după o vizită efectuată la Kiev.

Potrivit şefei executivului comunitar, provocarea va fi aceea de a ieşi din summitul UE din 23 şi 24 iunie cu o poziţie unificată ”ce reflectă amploarea acestei decizii istorice”.
Comisia intenţionează să publice până la finalul săptămânii viitoare o recomandare în această privinţă.

”Ucraina a realizat multe în ultimii ani, dar rămân multe lucruri de făcut. Recomandarea noastră va reflecta cu grijă acest aspect”, a adăugat preşedinta Comisiei Europene.

În urmă cu câteva zile, ministrul ucrainean al dezvoltării regionale, Oleksii Cernişov, a declarat că se aşteaptă ca, la summitul de la Bruxelles din 23-24 iunie, cele 27 de ţări membre ale UE să aprobe acordarea statutului de candidat pentru Ucraina dacă săptămâna viitoare Comisia Europeană va face o recomandare în acest sens. Cernişov este unul dintre cei patru emisari speciali ai preşedintelui Zelenski care în prezent fac lobby în capitalele ţărilor UE pentru aderarea Ucrainei.

La 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

#aderare #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Rusiei a aprobat în lectura a treia un proiect de lege care elimină obligația funcționarilor publici de a depune anual declarații privind veniturile, cheltuielile și bunurile. Potrivit documentului, aceste declarații vor fi prezentate doar în „cazuri speciale”, cum ar fi numirea într-o funcție publică, transferul dintr-o instituție în alta sau includerea într-un rezervă federală de cadre, notează BBC.

Legea se aplică persoanelor care ocupă funcții publice, posturi în administrația municipală și anumite funcții din organizații cu participare de stat. Până acum, declarațiile erau depuse anual.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Vasili Piskariov („Rusia Unită”), susține că noul mecanism permite renunțarea la un sistem „arhaic” de control și va face verificările mai rapide și mai eficiente. Potrivit lui, informațiile despre veniturile și bunurile funcționarilor sunt deja vizibile în sistemele informaționale interne ale statului, în special în sistemul guvernamental „Poseidon”, lansat în 2022, coordonat de Administrația Prezidențială și operat de Serviciul Federal de Pază. Aceste date nu sunt publice.

Inițiatorii legii afirmă că modificările sunt menite să „îmbunătățească activitatea anticorupție” și să facă sistemul de control mai eficient. „Nu anulăm declarațiile și nu trimitem funcționarii în umbră, ci perfecționăm procedura”, a declarat Piskariov.

Totuși, proiectul a fost criticat chiar în Parlament. Deputatul Viaceslav Marhaev (Partidul Comunist) a spus că, pe fundalul marilor scandaluri de corupție din ultimii ani, legea pare „stranie și discutabilă”. Mihail Deliaghin („Rusia Justă”) a afirmat că inițiativa contravine principiilor de bază ale responsabilității și transparenței față de cetățeni.

Opoziția și experții anticorupție avertizează că transferarea controlului exclusiv în sisteme închise elimină rolul controlului public. Deputatul Andrei Kuznețov („Rusia Justă”) a întrebat cine va verifica imparțialitatea sistemului „Poseidon”, subliniind că transparența publică era anterior o garanție împotriva abuzurilor.

Criticii mai amintesc că, în trecut, investigațiile jurnalistice bazate inclusiv pe declarații de avere au scos la iveală cazuri majore de corupție, de la proprietăți nedeclarate în străinătate până la scheme complexe de îmbogățire a unor înalți demnitari. Experții independenți consideră că eliminarea declarațiilor anuale reprezintă un nou pas spre închiderea sistemului de stat rus și limitarea controlului public asupra averilor funcționarilor.

Proiectul de lege urmează să fie examinat de Consiliul Federației și apoi semnat de președintele Vladimir Putin. Dacă va fi promulgat, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.