UE se retrage din Tratatul Cartei Energiei, pentru a grăbi trecerea la surse de energie regenerabilă

Ţările Uniunii Europene au convenit joi, 7 martie, să renunţe împreună la un tratat internaţional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citaţi de Reuters. Unele dintre prevederi apărau interesele producătorilor de combustibili fosili.

Tratatul Cartei Energiei din 1998, care permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investiţiilor lor, a fost folosit în ultimii ani pentru a contesta măsurile care necesită închiderea fabricilor de combustibili fosili.

Miniştrii din ţările UE au convenit să renunţe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters.

Decizia va ajunge acum la Parlamentul European pentru a solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil deoarece adunarea UE a cerut anterior să părăsească tratatul.

Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieşire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania şi Ţările de Jos, au anunţat planuri de a renunţa, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.

Ţările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieşire, deoarece unele, cum ar fi Cipru şi Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor.

Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, ţările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înţelegere.

Ţările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din preşedinţia UE a Belgiei, care va organiza discuţiile.

Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puţine şanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.

Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani de la 20 din perioada în care firmele energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia şi Turcia, ar beneficia de protecţie a investiţiilor existente în bloc.

#tratat #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planul de investiții pentru anul 2025 al S.A. „CET-Nord” a fost aprobat, valoarea totală a acestuia ridicându-se la 107,03 milioane lei. Bugetul a fost majorat cu 35,48 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50% față de versiunea inițială, potrivit unei hotărâri ANRE.

Potrivit reglementatorului, investițiile sunt orientate prioritar spre continuarea implementării proiectului „Sistemul termoenergetic al municipiului Bălți – Faza II”, finanțat în baza Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat în decembrie 2021 și ratificat în aprilie 2022.

Planul prevede implementarea sistemului SCADA, modernizarea sistemului hidraulic, precum și reconstrucția și retehnologizarea rețelelor și instalațiilor termice. Intervențiile vizează toate sursele de producere și sunt menite să modernizeze infrastructura de alimentare centralizată cu energie termică din Bălți, să îmbunătățească eficiența operațională și să reducă pierderile din rețea.

Îm prezent, locuitorii de la Bălți achită pentru căldură 2126 de lei pentru gigacalorie, iar ultima dată tariful s-a majorat la începutul lunii ianaurie 2025, cu 307 lei.

Ptrivit ultimului raport financiar, CET Nord a acontablizat în anul 2024 un profit de 47 de milioane de lei și o cifră de afaceri de 700 milioane de lei.