UE se retrage din Tratatul Cartei Energiei, pentru a grăbi trecerea la surse de energie regenerabilă

Ţările Uniunii Europene au convenit joi, 7 martie, să renunţe împreună la un tratat internaţional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citaţi de Reuters. Unele dintre prevederi apărau interesele producătorilor de combustibili fosili.

Tratatul Cartei Energiei din 1998, care permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investiţiilor lor, a fost folosit în ultimii ani pentru a contesta măsurile care necesită închiderea fabricilor de combustibili fosili.

Miniştrii din ţările UE au convenit să renunţe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters.

Decizia va ajunge acum la Parlamentul European pentru a solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil deoarece adunarea UE a cerut anterior să părăsească tratatul.

Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieşire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania şi Ţările de Jos, au anunţat planuri de a renunţa, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.

Ţările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieşire, deoarece unele, cum ar fi Cipru şi Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor.

Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, ţările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înţelegere.

Ţările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din preşedinţia UE a Belgiei, care va organiza discuţiile.

Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puţine şanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.

Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani de la 20 din perioada în care firmele energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia şi Turcia, ar beneficia de protecţie a investiţiilor existente în bloc.

#tratat #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.