UE se retrage din Tratatul Cartei Energiei, pentru a grăbi trecerea la surse de energie regenerabilă

Ţările Uniunii Europene au convenit joi, 7 martie, să renunţe împreună la un tratat internaţional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citaţi de Reuters. Unele dintre prevederi apărau interesele producătorilor de combustibili fosili.

Tratatul Cartei Energiei din 1998, care permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investiţiilor lor, a fost folosit în ultimii ani pentru a contesta măsurile care necesită închiderea fabricilor de combustibili fosili.

Miniştrii din ţările UE au convenit să renunţe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters.

Decizia va ajunge acum la Parlamentul European pentru a solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil deoarece adunarea UE a cerut anterior să părăsească tratatul.

Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieşire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania şi Ţările de Jos, au anunţat planuri de a renunţa, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.

Ţările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieşire, deoarece unele, cum ar fi Cipru şi Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor.

Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, ţările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înţelegere.

Ţările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din preşedinţia UE a Belgiei, care va organiza discuţiile.

Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puţine şanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.

Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani de la 20 din perioada în care firmele energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia şi Turcia, ar beneficia de protecţie a investiţiilor existente în bloc.

#tratat #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 40 de milioane de dolari din exporturile sale de produse vinicole, după ce a ignorat încercările Ucrainei de a soluționa situația legată de interdicția totală asupra importului de carne de pasăre ucraineană. Kievul a avertizat deja că ar putea aplica măsuri comerciale similare.

Timp de trei săptămâni, partea ucraineană a încercat în repetate rânduri să obțină anularea interdicției totale privind importul de carne de pasăre în Republica Moldova, însă fără rezultat. În aceste condiții, Ucraina ia în calcul introducerea unor restricții pentru produsele moldovenești, în special pentru cele vinicole, ale căror exporturi către piața ucraineană se ridică la aproximativ 40 de milioane de dolari.

Negocieri fără rezultat

Interdicția temporară privind importul din Ucraina a cărnii de pasăre și furaje pentru păsări a fost introdusă la 26 ianuarie, prin decizia Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), după ce într-un lot de furaje a fost depistat antibioticul metronidazol. În carnea de pasăre provenită din Ucraina această substanță nu a fost identificată.

Autoritățile ucrainene au reacționat prompt. În cazul companiei „Летичевский комбикормовый завод”(Leticevski Kombikormovîi Zavod” SRL), în al cărei lot de furaje a fost depistat metronidazolul, a fost suspendată certificarea furajelor produse pentru export în Republica Moldova.

Totodată, Asociația „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina”, din care fac parte peste 40 de producători din domeniu, a propus un set de măsuri pentru a depăși situația creată. Organizația a cerut desfășurarea unei anchete detaliate pentru a stabili cauzele și persoanele responsabile de introducerea metronidazolului în loturile industriale de furaje destinate exportului în Republica Moldova. La finalul investigației, ar urma să fie întocmit un raport extins pentru ANSA, precum și o scrisoare de garanție prin care să fie solicitată ridicarea restricțiilor, cu argumentul că produsele respectă legislația ucraineană, europeană și moldovenească.

De asemenea, partea ucraineană a propus inițierea unor consultări cu autoritățile moldovene, inclusiv prin utilizarea instrumentelor Organizației Mondiale a Comerțului.

O nouă încercare de deblocare a situației a avut loc săptămâna trecută, după vizita la Kiev a premierului Alexandru Munteanu. Atunci s-a decis crearea unui grup de lucru bilateral, cu participarea miniștrilor Economiei din cele două țări.

Reuniunea online a grupului a avut loc pe 12 februarie. Din partea Moldovei au participat ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, și directorul general al ANSA, Radu Musteață.

Ministrul ucrainean al Economiei, Alexei Sobolev, a declarat: „Ucraina este sigură de calitatea produselor sale, iar acest lucru este confirmat de exporturile constante către piața Uniunii Europene. Suntem pregătiți pentru deschidere maximă și pentru oferirea unor garanții suplimentare părții moldovenești, inclusiv prin efectuarea de teste în laboratoare acreditate, la solicitare. Scopul nostru este să soluționăm rapid toate chestiunile tehnice și să fie ridicate restricțiile privind exportul de carne de pasăre, deoarece nu există motive obiective pentru o suspendare îndelungată a livrărilor.”

Cu toate acestea, nici după ședința online din 12 februarie situația privind interdicția totală a importului de carne de pasăre din Ucraina în Moldova nu a înregistrat progrese.

Avertismentul Kievului privind contramăsurile

În lipsa unor progrese în negocieri, Kievul analizează posibilitatea introducerii unor măsuri restrictive similare împotriva produselor moldovenești. Despre acest lucru a avertizat vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kachka, într-o adresare oficială către ministra Ludmila Catlabuga.

În scrisoare, Kachka face referire la declarația ministrei Catlabuga, făcută imediat după introducerea interdicției: „Această restricție poate deveni o șansă pentru fermierii noștri de a-și crește volumele de vânzări. Capacitățile fermelor există și pot fi extinse”.

Astfel de măsuri ar putea contraveni obligațiilor asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de liber schimb dintre Moldova și Ucraina, precum și angajamentelor țării noastre în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Dacă aceste măsuri discriminatorii vor rămâne în vigoare, avertizează vicepremierul ucrainean, Kievul va aplica contramăsuri corespunzătoare, prevăzute în articolele 24 și 26 ale Acordului de liber schimb dintre Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Moldova: „Dacă una dintre Părți consideră că cealaltă Parte nu și-a îndeplinit o obligație în temeiul prezentului Acord, Partea interesată poate adopta măsuri adecvate”.

Cu alte cuvinte, Ucraina ar putea răspunde prin propriile interdicții la ceea ce consideră a fi o restricție excesivă și nejustificată asupra importului în Moldova a cărnii de pasăre din Ucraina.

Posibilă lovitură asupra sectorului vitivinicol

Taras Kachka nu a precizat ce tip de contramăsuri ar putea aplica Ucraina. Totuși, experții economici consultați consideră că produsele vinicole moldovenești ar putea fi principala țintă.

Ucraina este cea mai mare piață de desfacere pentru sectorul vitivinicol din Republica Moldova:

– alcool etilic — aproximativ 30,7 milioane de dolari;
– struguri și produse conexe — circa 8 milioane de dolari.

În total, este vorba despre pierderi potențiale de aproximativ 40 de milioane de dolari.

Două luni pentru un compromis

Un eventual embargo imediat asupra vinurilor moldovenești nu va fi introdus. Acordul de liber schimb prevede un termen de două luni pentru consultări și soluționarea disputelor. Odată cu scrisoarea transmisă de Taras Kachka către Ludmila Catlabuga a început să curgă acest termen.

Dacă în această perioadă părțile nu vor ajunge la un compromis, partea ucraineană ar putea aplica măsurile sale. În acest caz, vinificatorii moldoveni ar putea pierde zeci de milioane de dolari din cauza unei decizii a ANSA prin care s-a încercat eliminarea de pe piața moldovenească a tuturor producătorilor ucraineni de carne de pasăre.

PS: Ludmila Catlabuga nu a precizat despre sprijinirea căror producători autohtoni este vorba prin înlăturarea concurenților ucraineni. Totuși, un manager de top al unuia dintre marii producători locali de carne de pasăre a amintit, într-o discuție neoficială, că firma Axedum a lui Grigore Cojocaru a contractat în urmă cu jumătate de an un credit de 9 milioane de euro de la BERD pentru a „intra pe o nouă direcție de activitate — producția de ouă de consum de înaltă calitate”.

Dintr-o coincidență, data rambursării creditului contractat de Axedum și „curățarea” pieței cărnii de pasăre de produsele ucrainene, la sfârșitul lunii ianuarie, aproape că au coincis. „Dacă această coincidență nu este întâmplătoare, rezultă că ministra Catlabuga și ANSA au acționat ca agenți de vânzări pentru compania Axedum: firma trebuie să ramburseze un credit de 9 milioane de euro și, pentru asta, are urgent nevoie de o piață de desfacere”, și-a exprimat opinia acest manager de top.

Totuși, în contextul declarațiilor ministrului moldovean privind sprijinirea producătorilor autohtoni, spune Kachka, interdicția asupra importului produselor ucrainene „poate genera îngrijorări cu privire la faptul dacă, într-adevăr, aceasta servește drept protecție a producătorilor interni împotriva concurenței produselor importate. La rândul său, acest lucru poate duce la o discriminare nejustificată între producătorii autohtoni de carne de pasăre, subproduse din carne de pasăre și produse care conțin carne de pasăre și producătorii ucraineni”.