UE se retrage din Tratatul Cartei Energiei, pentru a grăbi trecerea la surse de energie regenerabilă

Ţările Uniunii Europene au convenit joi, 7 martie, să renunţe împreună la un tratat internaţional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citaţi de Reuters. Unele dintre prevederi apărau interesele producătorilor de combustibili fosili.

Tratatul Cartei Energiei din 1998, care permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investiţiilor lor, a fost folosit în ultimii ani pentru a contesta măsurile care necesită închiderea fabricilor de combustibili fosili.

Miniştrii din ţările UE au convenit să renunţe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters.

Decizia va ajunge acum la Parlamentul European pentru a solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil deoarece adunarea UE a cerut anterior să părăsească tratatul.

Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieşire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania şi Ţările de Jos, au anunţat planuri de a renunţa, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.

Ţările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieşire, deoarece unele, cum ar fi Cipru şi Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor.

Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, ţările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înţelegere.

Ţările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din preşedinţia UE a Belgiei, care va organiza discuţiile.

Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puţine şanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.

Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani de la 20 din perioada în care firmele energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia şi Turcia, ar beneficia de protecţie a investiţiilor existente în bloc.

#tratat #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Combinatul siderurgic Zaporizhstal a început livrările de tablă laminată la cald către Metinvest Tubular Iași, companie intrată în portofoliul Grupului Metinvest la sfârșitul anului 2025, după achiziția fostei ArcelorMittal Tubular Products Iași.

Grupul Metinvest este controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov, considerat beneficiarul real al holdingului și unul dintre cei mai bogați antreprenori din Ucraina. Tranzacția de preluare a unității din Iași a fost finalizată la 16 decembrie 2025, după ce a primit undă verde de la Comisia Europeană la 24 noiembrie 2025 și aviz favorabil din partea Consiliului Concurenței.

De la începutul anului 2026, Zaporizhstal a expediat către fabrica din România peste 22.000 de tone de produse laminate la cald din oțeluri structurale calmate, certificate conform standardului european EN 10025. Pentru întreg anul 2026, planul grupului prevede livrarea a până la 180.000 de tone de semifabricate către unitatea de țevi din Iași, în cadrul strategiei de integrare industrială regională.

Directorul general interimar al Zaporizhstal, Taras Șevcenko, a declarat că până la 80% din producția combinatului este utilizată pentru fabricarea țevilor sudate longitudinal și a profilelor tubulare. „Suntem bucuroși să îi primim pe producătorii români de țevi în Grupul Metinvest și să stabilim un nou format de cooperare, menit să consolideze parteneriatul economic dintre Ucraina și Europa”, a afirmat acesta.

La rândul său, CEO-ul Metinvest Tubular Iași, Cosmin Toma, a precizat că oțelul provenit de la Zaporizhstal este utilizat la fabricarea țevilor sudate rotunde, pătrate și dreptunghiulare, conforme cu standardele europene EN 10219 și EN 10217, produse folosite pe scară largă în ingineria geotermală, sectorul energetic și construcții, inclusiv în sisteme de protecție împotriva incendiilor. Principalele piețe de desfacere pentru unitatea din Iași sunt România și mai multe state din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia.

Fabrica din Iași dispune în prezent de cinci linii de producție pentru țevi, două linii de debitare longitudinală și două linii de acoperire, capacitatea maximă fiind estimată la 240.000 de tone anual.

În paralel, producția combinatului Zaporizhstal a fost afectată la începutul anului. Potrivit datelor citate de GMK Center, în ianuarie 2026 producția de oțel a scăzut la 234.400 de tone, cu 15,8% sub nivelul lunii precedente și cu 3,5% sub cel din ianuarie 2025. Compania și-a întrerupt de două ori activitatea în decembrie și la începutul lui ianuarie din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

Metinvest deține active industriale în Ucraina, România, Italia, Bulgaria, Regatul Unit și Statele Unite. În paralel, grupul energetic DTEK, controlat de același miliardar Rinat Ahmetov, a fost unul dintre furnizorii de energie electrică pentru Republica Moldova, livrând curent pe piața locală în trimestrul al doilea al anului 2025.