UE se retrage din Tratatul Cartei Energiei, pentru a grăbi trecerea la surse de energie regenerabilă

Ţările Uniunii Europene au convenit joi, 7 martie, să renunţe împreună la un tratat internaţional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citaţi de Reuters. Unele dintre prevederi apărau interesele producătorilor de combustibili fosili.

Tratatul Cartei Energiei din 1998, care permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investiţiilor lor, a fost folosit în ultimii ani pentru a contesta măsurile care necesită închiderea fabricilor de combustibili fosili.

Miniştrii din ţările UE au convenit să renunţe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters.

Decizia va ajunge acum la Parlamentul European pentru a solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil deoarece adunarea UE a cerut anterior să părăsească tratatul.

Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieşire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania şi Ţările de Jos, au anunţat planuri de a renunţa, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.

Ţările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieşire, deoarece unele, cum ar fi Cipru şi Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor.

Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, ţările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înţelegere.

Ţările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din preşedinţia UE a Belgiei, care va organiza discuţiile.

Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puţine şanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.

Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani de la 20 din perioada în care firmele energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia şi Turcia, ar beneficia de protecţie a investiţiilor existente în bloc.

#tratat #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.