UE se retrage din Tratatul Cartei Energiei, pentru a grăbi trecerea la surse de energie regenerabilă

Ţările Uniunii Europene au convenit joi, 7 martie, să renunţe împreună la un tratat internaţional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citaţi de Reuters. Unele dintre prevederi apărau interesele producătorilor de combustibili fosili.

Tratatul Cartei Energiei din 1998, care permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investiţiilor lor, a fost folosit în ultimii ani pentru a contesta măsurile care necesită închiderea fabricilor de combustibili fosili.

Miniştrii din ţările UE au convenit să renunţe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters.

Decizia va ajunge acum la Parlamentul European pentru a solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil deoarece adunarea UE a cerut anterior să părăsească tratatul.

Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieşire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania şi Ţările de Jos, au anunţat planuri de a renunţa, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.

Ţările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieşire, deoarece unele, cum ar fi Cipru şi Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor.

Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, ţările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înţelegere.

Ţările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din preşedinţia UE a Belgiei, care va organiza discuţiile.

Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puţine şanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.

Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani de la 20 din perioada în care firmele energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia şi Turcia, ar beneficia de protecţie a investiţiilor existente în bloc.

#tratat #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermii din sudul Republicii Moldova anunță un protest preventiv în fața Guvernului în data de 10 decembrie. Producătorii avertizează că agricultura se află într-o situație critică și cer intervenții urgente din partea autorităților.

Potrivit organizatorilor, noul Guvern „probabil încă nu a înțeles gravitatea situației economice” moștenite de la precedenta administrație și manifestă o „inertitudine periculoasă” în adoptarea unor măsuri rapide. În acest context, declarația recentei Ministre a Agriculturii, care s-a arătat „bucuroasă” că statul datorează deja 1,3 miliarde de lei în subvenții – sumă ce poate depăși 3 miliarde până la final de an – a fost calificată de fermieri drept „paradoxală și insultătoare”. La aceste restanțe se adaugă cel puțin 2,4 miliarde lei în TVA nerambursat agricultorilor.

Fermierii acuză autoritățile că, spre deosebire de anii trecuți, nici măcar „măsurile cosmetice” nu au mai fost aplicate în 2025. În pofida secetei severe, nu a fost oferită nicio scutire de impozite pentru gospodăriile care nu au avut recolte, iar instituțiile financiare și furnizorii de inputuri au redus drastic creditarea în zonele cu risc ridicat. Situația afectează grav întreaga industrie agroalimentară: importurile au ajuns să depășească exporturile, iar produsele moldovenești sunt împinse „pe rafturile de la podea”, simbol al declinului sectorului și al dezinteresului față de producătorul local.

Forța Fermierilor subliniază că protestul de mâine reprezintă un semnal de alarmă și o ultimă încercare de dialog înainte ca situația să se agraveze. Agricultorii înaintează trei solicitări majore Guvernului: moratoriu asupra executărilor silite aplicate fermierilor aflați în faliment tehnic, pentru a permite intervenții de redresare, mecanisme reale de finanțare pentru toți agricultorii: rambursarea efectivă a TVA, restituirea accizei la motorină, alocarea celor 628 milioane lei din Fondul de Subvenționare sub formă de plată per hectar și alte instrumente imediate de susținere.