UE se retrage din Tratatul Cartei Energiei, pentru a grăbi trecerea la surse de energie regenerabilă

Ţările Uniunii Europene au convenit joi, 7 martie, să renunţe împreună la un tratat internaţional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citaţi de Reuters. Unele dintre prevederi apărau interesele producătorilor de combustibili fosili.

Tratatul Cartei Energiei din 1998, care permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investiţiilor lor, a fost folosit în ultimii ani pentru a contesta măsurile care necesită închiderea fabricilor de combustibili fosili.

Miniştrii din ţările UE au convenit să renunţe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters.

Decizia va ajunge acum la Parlamentul European pentru a solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil deoarece adunarea UE a cerut anterior să părăsească tratatul.

Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieşire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania şi Ţările de Jos, au anunţat planuri de a renunţa, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.

Ţările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieşire, deoarece unele, cum ar fi Cipru şi Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor.

Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, ţările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înţelegere.

Ţările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din preşedinţia UE a Belgiei, care va organiza discuţiile.

Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puţine şanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.

Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani de la 20 din perioada în care firmele energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia şi Turcia, ar beneficia de protecţie a investiţiilor existente în bloc.

#tratat #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor pregătește un proces de armonizare și aliniere a cotelor de impozitare, care va fi reflectat în politica fiscală pentru anul 2027. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, care susține că actualul sistem fiscal este fragmentat și favorizează evaziunea și subplata obligațiilor către stat.

Potrivit ministrului, chiar și în prezent, prin avizul Guvernului la o inițiativă legislativă a deputaților, numărul regimurilor fiscale este redus de la 12 la 11, urmând ca, în următorii ani, acesta să scadă treptat la 7–8 regimuri, iar pe termen mediu chiar la două sau maximum trei regimuri fiscale.

„Această fragmentare afectează uniformitatea sistemului. Avem diferențieri și «ciopârțeli» care duc direct la posibilități de evaziune și subplată a obligațiilor fiscale. Trebuie să ajungem la baze de impozitare mai uniforme, astfel încât statul să poată funcționa corect”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că reforma va presupune un exercițiu complex și cuprinzător, care va genera dezbateri inclusiv sensibile cu mediul de afaceri, însă autoritățile urmăresc să construiască un sistem coerent și sustenabil pe termen lung. „Cu siguranță vom avea o discuție interesantă, inclusivă, poate cu unele nemulțumiri, dar obiectivul este să facem lucrurile corect”, a precizat oficialul.

Datele prezentate anterior de economiști indică dimensiunea problemei. Într-un interviu pentru publicația ZIUA, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că în Republica Moldova există peste 100 de facilități fiscale, iar impactul acestora asupra bugetului se ridică la circa 25 de miliarde de lei.