UE va relaxa sancțiunile impuse băncilor rusești

Uniunea Europeană va modifica, miercuri, sancţiunile impuse Rusiei, prin autorizarea deblocării unor fonduri aparţinând unor mari bănci ruseşti, proces de care ar putea fi nevoie pentru a reduce blocajele apărute în comerţul mondial cu alimente şi îngrăşăminte, arată un document de lucru consultat de Reuters.

Decizia Bruxelles-ului vine pe fondul criticilor exprimate de liderii ţărilor africane cu privire la impactul sancţiunilor occidentale asupra comerţului cu alimente, care este posibil să fi agravat penuriile provocate în principal de invazia rusească din Ucraina şi de blocada impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

Conform noilor reglementări revizuite, care ar urma să fie adoptate miercuri de ambasadorii la UE ai statelor membre, cele 27 de ţări UE vor putea să deblocheze resursele economice, îngheţate anterior, aparţinând marilor bănci ruseşti VTB, Sovcombank, Novikombank, Otkritie FC Bank, VEB, Promsvyazbank şi Bank Rossiya, arată documentul consultat de Reuters.

Separat, conform unor noi sancţiuni ce urmează să fie adoptate tot miercuri, Sberbank, cea mai mare bancă rusească, ar urma să fie supusă îngheţării activelor sale, cu excepţia acelor resurse necesare pentru comerţul cu alimente, a declarat un oficial european pentru Reuters.

Documentul de lucru susţine că banii ar putea fi eliberaţi „după ce s-a stabilit că astfel de fonduri sau resurse economice sunt necesare pentru achiziţia, importul sau transportul de produse agricole şi alimentare, inclusiv grâu şi îngrăşăminte”.

Conform sancţiunilor revizuite, UE intenţionează de asemenea să faciliteze exporturile de alimente din porturile ruseşti, pe care traderii au încetat să le mai deservească după sancţiunile UE, în pofida faptului că măsurile UE scutesc în mod explicit exporturile de alimente, a mai spus oficialul citat de Reuters.

Uniunea Europeană, alături de SUA, Marea Britanie şi alte state, a impus o gamă variată de sancţiuni Rusiei după invadarea Ucrainei, însă până acum UE a dezminţit acuzaţiile că sancţiunile sale au afectat comerţul cu alimente.

#banci rusesti #sanctiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.