UE va relaxa sancțiunile impuse băncilor rusești

Uniunea Europeană va modifica, miercuri, sancţiunile impuse Rusiei, prin autorizarea deblocării unor fonduri aparţinând unor mari bănci ruseşti, proces de care ar putea fi nevoie pentru a reduce blocajele apărute în comerţul mondial cu alimente şi îngrăşăminte, arată un document de lucru consultat de Reuters.

Decizia Bruxelles-ului vine pe fondul criticilor exprimate de liderii ţărilor africane cu privire la impactul sancţiunilor occidentale asupra comerţului cu alimente, care este posibil să fi agravat penuriile provocate în principal de invazia rusească din Ucraina şi de blocada impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

Conform noilor reglementări revizuite, care ar urma să fie adoptate miercuri de ambasadorii la UE ai statelor membre, cele 27 de ţări UE vor putea să deblocheze resursele economice, îngheţate anterior, aparţinând marilor bănci ruseşti VTB, Sovcombank, Novikombank, Otkritie FC Bank, VEB, Promsvyazbank şi Bank Rossiya, arată documentul consultat de Reuters.

Separat, conform unor noi sancţiuni ce urmează să fie adoptate tot miercuri, Sberbank, cea mai mare bancă rusească, ar urma să fie supusă îngheţării activelor sale, cu excepţia acelor resurse necesare pentru comerţul cu alimente, a declarat un oficial european pentru Reuters.

Documentul de lucru susţine că banii ar putea fi eliberaţi „după ce s-a stabilit că astfel de fonduri sau resurse economice sunt necesare pentru achiziţia, importul sau transportul de produse agricole şi alimentare, inclusiv grâu şi îngrăşăminte”.

Conform sancţiunilor revizuite, UE intenţionează de asemenea să faciliteze exporturile de alimente din porturile ruseşti, pe care traderii au încetat să le mai deservească după sancţiunile UE, în pofida faptului că măsurile UE scutesc în mod explicit exporturile de alimente, a mai spus oficialul citat de Reuters.

Uniunea Europeană, alături de SUA, Marea Britanie şi alte state, a impus o gamă variată de sancţiuni Rusiei după invadarea Ucrainei, însă până acum UE a dezminţit acuzaţiile că sancţiunile sale au afectat comerţul cu alimente.

#banci rusesti #sanctiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.