UE va sancţiona țările care ocolesc sancțiunile împotriva Rusiei

Uniunea Europeană are dreptul de a sancţiona eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru a garanta punerea în aplicare a acestora, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE. Nu

Guvernele europene au adoptat „în unanimitate” decizia de a considera „o infracţiune” încălcarea sancţiunilor europene, se arată într-un comunicat al preşedinţiei UE, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Concret, decizia va face posibilă sancţionarea ţărilor terţe şi a cetăţenilor acestora sau a entităţilor lor vinovate de eludarea sancţiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei.
„UE a răspuns cu hotărâre la războiul neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. A adoptat un număr fără precedent de sancţiuni pentru a viza economia Rusiei şi a contracara capacitatea acesteia de a continua această agresiune”, a declarat ministrul ceh al Justiţiei, Pavel Blazek.

„Pentru a avea succes, punerea lor în aplicare necesită un efort comun, iar decizia de astăzi este un instrument esenţial pentru a garanta că orice încercare de eludare a acestor măsuri va fi oprită”, a adăugat el.

Europenii au adoptat opt serii de sancţiuni, în special oprirea achiziţiilor lor de petrol şi cărbune, pentru a priva Moscova de sursele sale de finanţare pentru războiul din Ucraina.
Turcia este acuzată în mod constant că a eludat sancţiunile europene şi că a creat o rută ocolitoare pentru a transporta petrolul rusesc către ţările UE, în pofida embargoului european.

„Includerea încălcării măsurilor restrictive în lista «infracţiunilor» este primul dintre cei doi paşi care vizează asigurarea unui grad similar de aplicare a sancţiunilor în întreaga UE şi descurajarea încercărilor de eludare sau încălcare a măsurilor UE”, a subliniat comunicatul preşedinţiei cehe.

Al doilea pas este adoptarea unei legislaţii care să definească infracţiunile şi sancţiunile care trebuie aplicate în cazul încălcării sancţiunilor europene, întrucât statele membre au în prezent definiţii diferite cu privire la ceea ce constituie o încălcare a măsurilor restrictive.

Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere la sfârşitul săptămânii, cu obiectivul de a „acţiona rapid” pentru a contracara eludarea sancţiunilor, a indicat o sursă europeană.

#sanctiuni #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.