UE vrea cerințe dure de capital pentru băncile care dețin criptoactive

Cerinţe dure de capital pentru băncile care deţin criptoactive trebuie să fie reglementate rapid în legea bancară care se discută acum la nivelul UE, dacă Europa vrea să îndeplinească termenul limită convenit la nivel global, se arată într-un document al Comisiei Europene consultat de Reuters.

Comitetul global Basel al autorităţilor de reglementare bancară din principalele centre financiare ale lumii a stabilit ianuarie 2025 ca termen limită pentru implementarea cerinţelor de capital pentru expunerile băncilor la criptoactive, cum ar fi stablecoins (monedele stabile) şi bitcoin.

„Pentru moment, băncile au expuneri reduse la criptoactive şi doar o implicare limitată în furnizarea de servicii legate de criptoactive. Băncile şi-au exprimat interesul în tranzacţionarea criptoactivelor, în numele clienţilor lor, şi în furnizarea de servicii legate de criptoactive”, se arată în documentul Comisiei Europene consultat de Reuters.

Standardele Basel sunt aplicate în UE printr-o lege, iar o amânare ar putea însemna că băncile vor trebui să aştepte mai mult să intre pe piaţa cripto, deoarece reglementări separate la nivelul blocului comunitar pentru tranzacţionarea criptoactivelor vor intra în vigoare în 2024.

Pentru a asigura aplicarea reglementărilor cripto Basel, UE fie poate propune o lege nouă, fie să extindă legea bancară care se finalizează acum, aşa cum a solicitat Parlamentul European.

Atât UE, cât şi Parlamentul European au drepturi egale în privinţa legii bancare şi ar urma să înceapă negocierile privind textul final, care include provizioanele privind criptoactivele, se arată în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, băncile vor avea indicii clare privind cerinţele legate de expunerile la criptoactive şi se vor asigura că riscurile provocate de aceste activităţi sunt adecvat rezolvate.

De asemenea, în document se sugerează că Autoritatea Bancară Europeană (EBA) ar putea colabora cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) pentru a se asigura că va exista o clasificare adecvată a criptoactivelor.

Reglementările Basel stabilesc cerinţe de capital punitive pentru cripromondele fără susţinere, cum ar fi bitcoin, şi cerinţe mai puţin conservatoare pentru stablecoin, care este susţinut de un activ sau monedă fiduciară.

De asemenea, în document se arată că Autoritatea Bancară Europeană, în cooperare cu cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, ar trebui să aibă o listă care să conţină modul în care sunt clasificate actualele criptoactive.

#capital #criptoactive #bănci #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul din Monaco este implicat într-o anchetă penală discretă, care durează de cinci ani, privind posibila acordare preferențială a unui contract public către compania de elicoptere Monacair, deținută de Andrea și Pierre Casiraghi, nepoții prințului Albert II. Informațiile au fost dezvăluite de agenția Bloomberg, care citează surse judiciare și documente din anchetă.

Potrivit anchetatorilor, o funcționară de rang înalt ar fi deschis un canal informal de comunicare cu reprezentanții Monacair și le-ar fi transmis instrucțiuni clare privind criteriile necesare pentru câștigarea contractului, care viza ruta aeriană dintre Monaco și Aeroportul Internațional din Nisa.

Fosta funcționară Catherine Mariani, acum pensionată, a declarat în fața poliției că „rezultatul era predeterminat”. În mărturia sa, ea a spus că „oferta Monacair era preferată” și că „probabil acest lucru se datora faptului că Pierre și Andrea Casiraghi erau membri ai familiei princiare”.

Autoritățile din principat se pregătesc acum să îi audieze oficial pe cei doi Casiraghi, o măsură cu implicații politice sensibile care pune presiune directă pe prințul Albert. Acesta, alături de nepoții săi, neagă orice abatere legală sau influență exercitată în procesul de atribuire a contractului.

Ruta Nisa–Monaco este una extrem de profitabilă și strategică pentru accesul rapid în principat, iar licitația pentru drepturile de operare a fost una strict reglementată. În ciuda acestui fapt, ancheta a scos la iveală suspiciuni serioase privind lipsa de imparțialitate și posibila utilizare a influenței de familie.

În timp ce publicul monegasc și presa internațională urmăresc cu atenție evoluția cazului, palatul princiar tace. Este pentru prima dată în ultimii ani când familia conducătoare a Monaco se confruntă cu o anchetă penală care implică direct interese financiare personale.