UE vrea cerințe dure de capital pentru băncile care dețin criptoactive

Cerinţe dure de capital pentru băncile care deţin criptoactive trebuie să fie reglementate rapid în legea bancară care se discută acum la nivelul UE, dacă Europa vrea să îndeplinească termenul limită convenit la nivel global, se arată într-un document al Comisiei Europene consultat de Reuters.

Comitetul global Basel al autorităţilor de reglementare bancară din principalele centre financiare ale lumii a stabilit ianuarie 2025 ca termen limită pentru implementarea cerinţelor de capital pentru expunerile băncilor la criptoactive, cum ar fi stablecoins (monedele stabile) şi bitcoin.

„Pentru moment, băncile au expuneri reduse la criptoactive şi doar o implicare limitată în furnizarea de servicii legate de criptoactive. Băncile şi-au exprimat interesul în tranzacţionarea criptoactivelor, în numele clienţilor lor, şi în furnizarea de servicii legate de criptoactive”, se arată în documentul Comisiei Europene consultat de Reuters.

Standardele Basel sunt aplicate în UE printr-o lege, iar o amânare ar putea însemna că băncile vor trebui să aştepte mai mult să intre pe piaţa cripto, deoarece reglementări separate la nivelul blocului comunitar pentru tranzacţionarea criptoactivelor vor intra în vigoare în 2024.

Pentru a asigura aplicarea reglementărilor cripto Basel, UE fie poate propune o lege nouă, fie să extindă legea bancară care se finalizează acum, aşa cum a solicitat Parlamentul European.

Atât UE, cât şi Parlamentul European au drepturi egale în privinţa legii bancare şi ar urma să înceapă negocierile privind textul final, care include provizioanele privind criptoactivele, se arată în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, băncile vor avea indicii clare privind cerinţele legate de expunerile la criptoactive şi se vor asigura că riscurile provocate de aceste activităţi sunt adecvat rezolvate.

De asemenea, în document se sugerează că Autoritatea Bancară Europeană (EBA) ar putea colabora cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) pentru a se asigura că va exista o clasificare adecvată a criptoactivelor.

Reglementările Basel stabilesc cerinţe de capital punitive pentru cripromondele fără susţinere, cum ar fi bitcoin, şi cerinţe mai puţin conservatoare pentru stablecoin, care este susţinut de un activ sau monedă fiduciară.

De asemenea, în document se arată că Autoritatea Bancară Europeană, în cooperare cu cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, ar trebui să aibă o listă care să conţină modul în care sunt clasificate actualele criptoactive.

#capital #criptoactive #bănci #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După doi ani de scădere susținută a importurilor de carne de porc, Republica Moldova se confruntă în 2025 cu o creștere accelerată a dependenței față de piața externă, în contextul apariției unor focare majore de pestă porcină africană. Primele trei luni ale anului sunt deja alarmante: importurile au atins 4 457 tone, adică aproape 60% din totalul înregistrat pe întreg parcursul lui 2024, arată o analiză a Asociației Agrocereale, semnată de directorul executiv, Iurie Rija.

„După un trend pozitiv în 2023–2024, cu o revigorare timidă a producției locale, 2025 aduce un recul brusc. Ne confruntăm cu riscul real de a redeveni dependenți de carnea de porc importată, mai ales în lipsa unor intervenții rapide și coerente din partea autorităților”, avertizează Rija.

Importurile din primul trimestru au costat bugetele companiilor 369,8 milioane lei. Paradoxal, în ciuda panicii din piață și a anticipării unor scumpiri de până la 20% înainte de Paște, datele arată că prețul mediu de import cu taxe a fost mai mic decât în 2023 și 2024: 86,7 lei/kg față de 91,1 lei/kg anul trecut. Fără taxe, prețul mediu a fost de 68,7 lei/kg, în scădere față de anii anteriori.

„Nu există un temei economic real pentru scumpiri. Costurile de import au scăzut, iar consumul în primele luni ale anului a fost cu 40% mai mic decât în perioada similară din 2024. Singura explicație posibilă pentru scumpirile anunțate e specula și anticiparea unui vârf de cerere de Paște”, explică directorul Agrocereale.

Dacă la capitolul carne congelată ritmul a explodat, la porcii vii s-a produs colapsul: în primul trimestru din 2025, Moldova a importat doar 3 713 capete, o prăbușire dramatică față de cele peste 48 000 capete din 2024. Motivul: riscurile sanitare și restricțiile impuse pe fondul pestei.

Valoarea totală a importurilor de porci vii a fost de doar 8,5 milioane lei, comparativ cu 132 milioane în 2024 și aproape 200 milioane în 2023. De asemenea, prețul mediu pe cap de porc a scăzut la 2 293 lei – cu 29% mai mic decât acum doi ani.

În fruntea clasamentului importatorilor de carne de porc se află ROGOB (deține magazinul UNIC din Chișinău), cu 1 371 tone aduse în doar trei luni – adică 83% din totalul întregului an 2024. Urmează Happy Viking (666 tone), Basarabia-Nord (530 tone), Benderskii Miasokombinat (555 tone), și Carmez Processing (571 tone). Aceștia și-au ajustat rapid strategiile, reacționând la criza internă și pregătindu-se pentru cererea sporită de Paște.

Pe partea de porci vii, piața e aproape înghețată. Doar ART-MEAT COMPANY și ORHCOJDOI SRL mai sunt active, cu 65 tone fiecare. Celelalte companii de profil fie și-au suspendat activitatea, fie au dispărut complet din datele oficiale.

Carnea de porc importată în Moldova provine exclusiv din UE, cu Spania și Polonia pe primele locuri. În doar trei luni, Spania a exportat spre Moldova 2 088 tone, apropiindu-se de întreg volumul anului precedent. Polonia, cândva lider detașat, pierde teren: doar 856 tone în T1 2025.

Alte surse importante: Germania (312 tone), Olanda (179 tone), plus cantități semnificative din alte state membre UE, neidentificate individual.

Prețul mediu de import în Transnistria este semnificativ mai mic decât pe malul drept al Nistrului – 64,5 lei/kg (cu taxe) față de 86,7 lei/kg în Republica Moldova. Această diferență de peste 22 lei/kg se datorează în principal regimului vamal privilegiat al regiunii, unde nu se achită TVA la import.

Asociația Agrocereale cere intervenția rapidă a statului: compensații pentru fermele afectate, programe de repopulare și monitorizarea prețurilor la raft.

„2025 este anul unei tranziții forțate de la un model mixt de aprovizionare către unul bazat aproape exclusiv pe carne procesată importată. E o schimbare care poate părea firească pe termen scurt, dar pe termen lung compromite autonomia zootehniei moldovenești”, concluzionează Iurie Rija.