UE vrea cerințe dure de capital pentru băncile care dețin criptoactive

Cerinţe dure de capital pentru băncile care deţin criptoactive trebuie să fie reglementate rapid în legea bancară care se discută acum la nivelul UE, dacă Europa vrea să îndeplinească termenul limită convenit la nivel global, se arată într-un document al Comisiei Europene consultat de Reuters.

Comitetul global Basel al autorităţilor de reglementare bancară din principalele centre financiare ale lumii a stabilit ianuarie 2025 ca termen limită pentru implementarea cerinţelor de capital pentru expunerile băncilor la criptoactive, cum ar fi stablecoins (monedele stabile) şi bitcoin.

„Pentru moment, băncile au expuneri reduse la criptoactive şi doar o implicare limitată în furnizarea de servicii legate de criptoactive. Băncile şi-au exprimat interesul în tranzacţionarea criptoactivelor, în numele clienţilor lor, şi în furnizarea de servicii legate de criptoactive”, se arată în documentul Comisiei Europene consultat de Reuters.

Standardele Basel sunt aplicate în UE printr-o lege, iar o amânare ar putea însemna că băncile vor trebui să aştepte mai mult să intre pe piaţa cripto, deoarece reglementări separate la nivelul blocului comunitar pentru tranzacţionarea criptoactivelor vor intra în vigoare în 2024.

Pentru a asigura aplicarea reglementărilor cripto Basel, UE fie poate propune o lege nouă, fie să extindă legea bancară care se finalizează acum, aşa cum a solicitat Parlamentul European.

Atât UE, cât şi Parlamentul European au drepturi egale în privinţa legii bancare şi ar urma să înceapă negocierile privind textul final, care include provizioanele privind criptoactivele, se arată în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, băncile vor avea indicii clare privind cerinţele legate de expunerile la criptoactive şi se vor asigura că riscurile provocate de aceste activităţi sunt adecvat rezolvate.

De asemenea, în document se sugerează că Autoritatea Bancară Europeană (EBA) ar putea colabora cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) pentru a se asigura că va exista o clasificare adecvată a criptoactivelor.

Reglementările Basel stabilesc cerinţe de capital punitive pentru cripromondele fără susţinere, cum ar fi bitcoin, şi cerinţe mai puţin conservatoare pentru stablecoin, care este susţinut de un activ sau monedă fiduciară.

De asemenea, în document se arată că Autoritatea Bancară Europeană, în cooperare cu cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, ar trebui să aibă o listă care să conţină modul în care sunt clasificate actualele criptoactive.

#capital #criptoactive #bănci #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.