Uleiul argentinian și porumbul brazilian amenință să îngroape producătorii moldoveni

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mercosur #acord #fermieri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.