ULTIMĂ ORĂ! De astăzi, certificatele COVID emise în Moldova sunt echivalente cu certificatul digital COVID al UE (DOC)

Astăzi, Comisia Europeană a adoptat patru decizii care atestă că certificatele COVID-19 emise de Georgia, Moldova, Noua Zeelandă și Serbia sunt echivalente cu certificatul digital COVID al Uniunii Europene. Ca urmare, cele patru țări vor fi conectate la sistemul UE și certificatele lor COVID vor fi acceptate în aceleași condiții ca și Certificatul digital COVID al UE.

Prin urmare, persoanele care s-au vaccinat în Republica Moldova vor avea certificate de vaccinare compatibile cu cele ale Uniunii Europene.

În același timp, cele patru țări au convenit să accepte Certificatul digital COVID al UE pentru călătoriile din UE în țările lor.

Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders, a declarat: „Sunt încântat să văd că numărul de țări care doresc să adere la sistemul UE continuă să crească. Prin deciziile de astăzi, 49 de țări și teritorii din cinci continente sunt conectate la sistemul UE de certificat digital COVID. Ne continuăm eforturile de a întări încrederea călătorilor în călătoriile în siguranță în interiorul și în afara UE”.

Cu un mesaj de felicitare a venit și Comisarul pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi.

„Așa cum am fost alături de partenerii noștri în lupta împotriva pandemiei, continuăm să lucrăm împreună pentru a ne deschide în siguranță. Aducem vești bune înaintea reuniunii ministeriale a Parteneriatului Estic. Astăzi, salut că Georgia, Moldova, precum și Serbia s-au alăturat sistemului nostru de certificat digital COVID și aștept cu nerăbdare ca mai mulți vecini noștri să se conecteze cât mai curând posibil.”

Adoptarea acestei decizii va oferi cetățenilor moldoveni o mobilitatea mai mare.

#CERTIFICATE #COVID-19 #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.