Ultimatum pentru Gazprom! Chișinăul îi dă termen până la 10 septembrie să separe transportul de furnizare

Gigantul rus Gazprom, care deține controlul asupra Moldovagaz tergiversează implementarea Pachetului trei energetic care prevede separarea transportului de furnizare. Or, Guvernul a aprobat modificări la lege care obligă Gazprom să implementeze Pachetul trei energetic până în toamna acestui an.

„De facto reprezentanții de la Moldovagaz nu acceptă transferul activelor și implementare Pachetului 3. Nu putem la infinit să așteptăm când Gazprom va accepta separarea, de asta propunem să modificăm cadrul normativ ca din 10 septembrie să facem o trecere rapidă și lină. În caz că Gazprom nu depune documentele de cerificare la timp să putem merge cu implementarea Pachetului energetic”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a precizat că în cazul în care Gazprom refuză transferul activelor Moldovatransgaz va fi desemnat un operator independent care va semna un contract de chirie, iar acel operator independent desemnat de ANRE va exercita atribuțiile de operator or independent al sistemului.

Moldovagaz declara anterior că este în imposibilitatea de a depune în termen toate actele necesare pentru finalizarea procesului de separare și certificare a companiei de transport gaze „Moldovatransgaz” după modelul Operatorului de Transport Independent (OTI) în conformitate cu deciziile corporative adoptate anterior. „Nu există consensul acționarilor”, spune compania.

Separarea Moldovatransgaz e în întârziere. Anterior conducerea Moldovagaz chiar a declarat că în domeniul gazier Republica Moldova nu a implementat nici măcar prevederile Pachetului Energetic II.

În toamna anului 2021, Secretariatul Comunității Energetice chiar avertiza Guvernul Gavriliţă despre nerespectarea de către aceasta a prevederilor privind separarea și certificarea operatorului său de sistem de transport de gaze Moldovatransgaz.

Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#separare #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Angajații din instituțiile statului care se ocupă de monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și organizarea managementului crizelor ar urma să primească un spor salarial de 40% din suma anuală a salariilor de bază, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Modificarea este inclusă în proiectul de completare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează personalul cu atribuții directe în domenii sensibile pentru securitatea statului din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor.

”Misiunea Centrului este de a asigura continuitatea guvernării, coordonarea interinstituțională strategică și furnizarea rapidă a informațiilor integrate pentru decizii la nivel național, acoperind toate cele patru etape ale managementului crizelor: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Activitatea CNMC presupune funcționare permanentă (24/7), reacție rapidă în caz de urgență, coordonare interinstituțională și sprijin decizional pentru Guvernul Republicii Moldova”, se arată în nota informativă la proiect.

Tot pentru aceste domenii, clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție vor fi majorate cu 10 clase succesive față de grilele actuale.

Schimbări sunt prevăzute și pentru administrația publică locală. Pentru funcția de primar din localitățile de nivelul întâi se stabilește acordarea unui spor lunar de până la 50% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților manageriale. Viceprimarii, secretarii consiliilor locale și funcționarii publici din primării vor putea, la rândul lor, beneficia de sporuri de până la 50%, însă doar în limita veniturilor proprii ale bugetului local și în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Un alt element important al proiectului este majorarea plății compensatorii de la 5 500 la 6 300 de lei, în concordanță cu salariul minim pe țară propus pentru anul 2026. Astfel, angajații bugetari al căror salariu calculat este sub acest nivel vor primi în continuare diferența sub formă de plată compensatorie.

Ministerul Finanțelor estimează un impact bugetar de circa 293,4 milioane de lei anual pentru aplicarea noilor prevederi, sumă prevăzută deja în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026.

Autorii proiectului propun ca noile prevederi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

#sporuri salariale #Ministerul Finanțelor #Primar #dezinformare