Ultimatumul fermierilor! Așteptăm măsuri concrete până în data de 10 octombrie

Agricultorii din Moldova au dat un ultimatum autorităților, solicitând măsuri concrete până pe 10 octombrie. Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației Fermierilor, a declarat că au cerut modificarea unei legi controversate, care nu a fost discutată cu toate părțile implicate, inclusiv furnizorii. El a subliniat că analiza actuală a legii are loc prea târziu și că se așteaptă o revizuire urgentă.

„Am înaintat președinției propunerile noastre pentru a îmbunătăți această prevedere legală. Consultările anterioare nu au fost luate în considerare, iar agricultorii continuă să fie nemulțumiți de măsurile luate”, a adăugat Bădărău, menționând că protestele suspendate săptămâna trecută se vor relua dacă nu se va acționa.

Printre cerințele fermierilor se numără stoparea propagandei negative împotriva lor și transparentizarea actelor referitoare la susținerea sectorului agricol. Aceștia subliniază că agricultura reprezintă peste 40% din exporturi și că orice faliment în acest sector ar afecta grav economia națională și locurile de muncă în mediul rural.

Fermierii așteaptă acum un răspuns concret din partea autorităților, iar Bădărău a cerut organizarea unei ședințe cu toți actorii implicați pentru a discuta despre necesitatea modificării legii. „Agricultura nu este doar despre agricultori și furnizori; este o problemă națională care implică statul și mediul financiar. Așteptăm măsuri eficiente pentru a preveni o catastrofă agricolă”, a conchis el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermiei #badarau #președinție

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.