Un analist de la Harvard face bilanțul sumbru al lui 2022: Cele 3 mari surprize pentru Rusia, China și SUA

29 Dec. 2022, 08:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2022, 08:03 // Actual //  bani.md

Michael Barone, un analist american absolvent al Universității Harvard și autor a numeroase cărți, face o analiză a anului 2022, în care vorbește despre faptul că lucrurile importante nu au funcționat, așa cum se așteptau mulți oameni din întregul spectru politic al lumii. Astfel, el susține că cele mai mari trei surprize ale anului sunt slăbirea Rusiei, a Chinei și a economiei SUA.

Fără îndoială, toate aceste evoluții au fost influențate, în special, de războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina, în urmă cu mai bine de 10 luni, care a produs o adevărată furtună pe piețele internaționale energetice și financiare, potrivit AEI.

Michael Barone consideră că prima surpriză a anului 2022 o constituie Rusia, dar nu datorită faptului că a invadat Ucraina, ci datorită slăbiciunii arătate de armata lui Putin, care spera să cucerească țara vecină în doar câteva zile.

Experții militari au spus că Rusia are o superioritate covârșitoare și că ar putea ocupa Ucraina destul de repede.

În mod evident, administrația Biden a împărtășit acest punct de vedere, evacuând Ambasada SUA și oferind un avion pentru a-l salva pe președintele (și fostul actor de comedie) Volodimir Zelenski, care în acel moment a rostit cuvintele nemuritoare: „Am nevoie de muniție, nu de o plimbare”.

Lecția este că moralul poate învinge materialul. Oamenii se vor dovedi mai curajoși și mai inventivi atunci când își protejează libertatea și independența națiunii lor decât sugerează statisticile puterii de foc.

O a doua surpriză a anului 2022 a fost declinul Chinei. Nu a trecut mult timp de când unii analiști au prezis că economia sa va fi în curând mai mare decât cea a Americii și că experții săi centralizați și autoritari, arătau calea de a planifica viitorul.

Blocarea rigidă a Partidului Comunist Chinez pentru a suprima COVID-19 a provocat mai multe daune economice decât aproape oricine a considerat că este posibil. Vestea bună despre aceste așteptări este că eșecul neașteptat al Rusiei de a cuceri Ucraina ar putea să-i fi făcut pe liderii Chinei să fie mai precauți în ceea ce privește atacarea Taiwanului, susține Barone.

O a treia surpriză din acest an este că transferurile masive de trilioane de dolari, inițiate de administrația Trump și crescute considerabil de democrații lui Joe Biden, nu au restabilit economia americană cu inflație scăzută.
Nu
Astfel, inflația Statelor Unite a crescut până la 9,06% în iunie 2022, însă ea a scăzut la valoarea 7,11% în noiembrie. Teoria din spatele acestor infuzii enorme de dolari este că, atunci când cererea scade, dacă arunci destui bani din elicoptere (metafora lui Milton Friedman), va rezulta o creștere.

Barone susține că acest procedeu financiar a funcționat în anii copilăriei sale din Detroit Dându-le consumatorilor mai mulți bani prin subvenții sau reduceri de taxe, cererea de mașini a crescut, iar General Motors, Ford și Chrysler și-au rechemat toți acei muncitori pe care i-au concediat cu câteva luni înainte.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!