Un bonus de 100 de milioane de euro așteaptă să „aterizeze” în buzunarul șefului Ryanair

17 Dec. 2023, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Dec. 2023, 11:06 // Actual //  bani.md

Șeful Ryanair, Michael O’Leary, este pe cale să obțină un bonus de 100 de milioane de euro, după ce acțiunile companiei aeriene low-cost au atins un nivel record în această săptămână, scrie Financial Times.

Acțiunile au urcat vineri la 18,99 euro, ceea ce a dus la o creștere de peste 50% pe parcursul anului și a subliniat poziția Ryanair ca fiind de departe cea mai valoroasă companie aeriană din Europa.

În cadrul unui sistem de bonusuri convenit în 2019, O’Leary poate câștiga opțiuni de acțiuni în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro dacă prețul acțiunilor companiei aeriene atinge 21 de euro timp de 28 de zile sau dacă aceasta raportează profituri anuale de 2,2 miliarde de euro după impozitare.

Plata ar fi una dintre cele mai mari din istoria corporatistă europeană și O’Leary ar primi opțiuni de cumpărare a 10 milioane de acțiuni la 11,12 euro fiecare.

Analiștii financiari care acoperă compania au o țintă medie a prețului acțiunilor de 24 de euro pentru următoarele 12 luni, potrivit datelor Bloomberg, în timp ce compania aeriană a prognozat un profit după impozitare cuprins între 1,85 și 2,05 miliarde de euro pentru anul fiscal până în martie. Planul de stimulare trebuia inițial să se încheie în 2024, dar a fost prelungit până în 2028 în decembrie anul trecut, când acțiunile erau sub 13 euro.

O’Leary a fost plătit cu 925.000 de euro în cel mai recent exercițiu financiar al Ryanair, dar deține și 3,9% din companie, participație care are o valoare de piață de 907 milioane de euro, potrivit FactSet.

Rivalul low-cost Wizz Air a oferit, de asemenea, șefului său executiv un plan de stimulare atrăgător.

József Váradi poate câștiga 100 de milioane de lire sterline dacă prețul acțiunilor acestei companii aeriene ajunge la 120 de lire sterline. Dar creșterea Wizz a fost afectată de problemele legate de lanțul de aprovizionare care au ținut la sol o parte din flota sa, iar acțiunile sale sunt practic stagnante în acest an, la 20 de lire sterline.

O’Leary, care a devenit director executiv al Ryanair în 1994, a condus creșterea fulminantă a companiei aeriene, care a trecut de la o mică companie regională la o putere aviatică globală. Compania aeriană și-a consolidat poziția de lider incontestabil în aviația europeană low-cost după ce a profitat de perturbările cauzate de pandemie pentru a-și crește cota de piață, în timp ce rivalii mai slabi din punct de vedere financiar s-au retras.

Ryanair este a doua cea mai valoroasă companie aeriană din lume în funcție de capitalizarea de piață, după Delta Air Lines din SUA, potrivit datelor Bloomberg, și și-a prezentat planurile de a-și dubla numărul de pasageri în următorul deceniu.

O’Leary a declarat pentru FT la începutul acestui an că el crede că există loc pentru o creștere mai mare în Europa, chiar dacă unii analiști au pus la îndoială faptul că piața este, în esență, la capacitate maximă.

“Atâta timp cât nu facem vreo prostie – ceea ce este o provocare zilnică în această industrie – vom continua să ștergem pe jos cu toate celelalte companii aeriene din Europa”, a spus el.

Analiștii de la Barclays au declarat că obiectivele de creștere ale Ryanair “ar trebui să fie relativ simple”, dar că, la fel ca toate companiile aeriene, compania se confruntă cu riscuri legate de “intervenția autorităților de reglementare, în special în ceea ce privește reglementările de mediu, dar și protecția consumatorilor”. Ryanair nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!