Un bonus de 100 de milioane de euro așteaptă să „aterizeze” în buzunarul șefului Ryanair

Șeful Ryanair, Michael O’Leary, este pe cale să obțină un bonus de 100 de milioane de euro, după ce acțiunile companiei aeriene low-cost au atins un nivel record în această săptămână, scrie Financial Times.

Acțiunile au urcat vineri la 18,99 euro, ceea ce a dus la o creștere de peste 50% pe parcursul anului și a subliniat poziția Ryanair ca fiind de departe cea mai valoroasă companie aeriană din Europa.

În cadrul unui sistem de bonusuri convenit în 2019, O’Leary poate câștiga opțiuni de acțiuni în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro dacă prețul acțiunilor companiei aeriene atinge 21 de euro timp de 28 de zile sau dacă aceasta raportează profituri anuale de 2,2 miliarde de euro după impozitare.

Plata ar fi una dintre cele mai mari din istoria corporatistă europeană și O’Leary ar primi opțiuni de cumpărare a 10 milioane de acțiuni la 11,12 euro fiecare.

Analiștii financiari care acoperă compania au o țintă medie a prețului acțiunilor de 24 de euro pentru următoarele 12 luni, potrivit datelor Bloomberg, în timp ce compania aeriană a prognozat un profit după impozitare cuprins între 1,85 și 2,05 miliarde de euro pentru anul fiscal până în martie. Planul de stimulare trebuia inițial să se încheie în 2024, dar a fost prelungit până în 2028 în decembrie anul trecut, când acțiunile erau sub 13 euro.

O’Leary a fost plătit cu 925.000 de euro în cel mai recent exercițiu financiar al Ryanair, dar deține și 3,9% din companie, participație care are o valoare de piață de 907 milioane de euro, potrivit FactSet.

Rivalul low-cost Wizz Air a oferit, de asemenea, șefului său executiv un plan de stimulare atrăgător.

József Váradi poate câștiga 100 de milioane de lire sterline dacă prețul acțiunilor acestei companii aeriene ajunge la 120 de lire sterline. Dar creșterea Wizz a fost afectată de problemele legate de lanțul de aprovizionare care au ținut la sol o parte din flota sa, iar acțiunile sale sunt practic stagnante în acest an, la 20 de lire sterline.

O’Leary, care a devenit director executiv al Ryanair în 1994, a condus creșterea fulminantă a companiei aeriene, care a trecut de la o mică companie regională la o putere aviatică globală. Compania aeriană și-a consolidat poziția de lider incontestabil în aviația europeană low-cost după ce a profitat de perturbările cauzate de pandemie pentru a-și crește cota de piață, în timp ce rivalii mai slabi din punct de vedere financiar s-au retras.

Ryanair este a doua cea mai valoroasă companie aeriană din lume în funcție de capitalizarea de piață, după Delta Air Lines din SUA, potrivit datelor Bloomberg, și și-a prezentat planurile de a-și dubla numărul de pasageri în următorul deceniu.

O’Leary a declarat pentru FT la începutul acestui an că el crede că există loc pentru o creștere mai mare în Europa, chiar dacă unii analiști au pus la îndoială faptul că piața este, în esență, la capacitate maximă.

“Atâta timp cât nu facem vreo prostie – ceea ce este o provocare zilnică în această industrie – vom continua să ștergem pe jos cu toate celelalte companii aeriene din Europa”, a spus el.

Analiștii de la Barclays au declarat că obiectivele de creștere ale Ryanair “ar trebui să fie relativ simple”, dar că, la fel ca toate companiile aeriene, compania se confruntă cu riscuri legate de “intervenția autorităților de reglementare, în special în ceea ce privește reglementările de mediu, dar și protecția consumatorilor”. Ryanair nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bonus #sef #Ryanair

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.