Un cerc restrâns de apropiaţi şi prieteni ai lui Orban deţine aproape 4 miliarde euro în fonduri de private equity

Despre premierul Ungariei Viktor Orban, la fel ca despre preşedintele Rusiei Vladimir Putin, se spune că are o avere uriaşă, dar nu la vedere pentru că este ascunsă în spatele altuia.

De asemenea, despre afacerile familiei Orban se spune că au în faţă un paravan de oameni de afaceri, cel mai cunoscut fiind miliardarul Lorinc Mészáros. O investigaţie jurnalistică a găsit că cercul de apropiaţi ai premierului a acumulat active cu o valoare echivalentă cu 4 miliarde de euro.

Investigaţia realizată pe baza rapoartelor financiare aferente anului trecut oferă acum o imagine despre averea imensă din jurul familiei Orban şi din cercul său de prieteni, care cuprinde personaje precum Lorinc Mészáros, László Szíjj, István Tiborcz şi Ádám Matolcsy, primul, care cu ajutorul statului şi-a construit una dintre cele mai mari bănci din Ungaria şi conduce mai multe companii expansive şi considerate strategice, fiind considerat frontman-ul afacerilor familiei Orban, iar ultimul fiind fiul guvernatorului băncii centrale, cândva un aliat de nădejde al premierului şi sub ghidajul căruia banca centrală a acumulat active imobiliare semnificative. István Tiborcz este ginerele premierului şi deţine afaceri bancare, şi acestea în expansiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prieteni #Orban #premier #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie