Un duşman neaşteptat îl pândeşte pe Erdogan

16 Mai 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

Lira turcească a oscilat ieri în jurul unui minim pe două luni, obligaţiunile suverane în dolari au scăzut, iar costul asigurării ex­punerii la datoria ţării au urcat puternic în condiţiile în care Turcia se îndreaptă către un al doilea tur al alegerilor pre­zidenţiale după ce preşedintele Tayyip Erdogan a câştigat în faţa rivalului din opoziţie Kemal Kilicdaroglu în alegerile din weekendul trecut, dar nu a obţinut o majoritate clară pentru a-şi extinde mandatul.

În două săptămâni, Erdogan îl va înfrunta din nou pe Kemal Kilicdaroglu în turul doi.
„Este o dezamăgire majoră pen­tru investitorii care sperau într-o victorie a candidatului opoziţiei şi o revenire la politici economice nor­male“, a declarat Hasnain Malik, din cadrul Tellimer, pentru Reuters.

Erdogan ar putea ajunge să con­ducă ţara încă cinci ani dacă între timp nu se va întâmpla ceva drama­tic, cred analiştii de la Commerz­bank, potrivit Portfolio. Iar această dramă poate veni chiar de pe piaţa valutară sub forma prăbuşirii lirei.

Aşteptările pieţei erau că în cazul înfrângerii lui Erdogan politica mo­netară neortodoxă a Turciei din ultimii ani ar putea ajunge la capăt. Acesta ar fi fost un rezultat pozitiv pentru liră, deoarece un guvern de opoziţie ar fi putut restabili inde­pendenţa băncii centrale şi ar fi per­mis creşterea ratei dobânzii, cred experţii Commerzbank.

Cu toate acestea, astfel de spe­ranţe au fost spulberate când rezulta­tele au arătat că Erdogan a obţinut rezultate peste aşteptări.
Potrivit analiştilor Commerz­bank, scopul politicii economice a Turciei în următoarele două săp­tămâni ar putea fi prevenirea unei deprecieri dramatice a lirei. Pe ter­men mediu şi lung însă rezultatele alegerilor pot complica şi mai mult tabloul economic al Turciei deoarece nu există indicii că politica monetară neortodoxă de până acum se va încheia, inflaţia nu va continua să crească, iar lira nu va slăbi.

Analiştii Commerzbank arată că mişcările cursului de schimb din ulti­mele zile şi săptămâni arată că men­ţinerea sub control a cursului lirei va fi din ce în ce mai dificilă. Re­zultatul surprinzător din alegeri poate creşte presiunea asupra monedei turceşti.

Înaintea celui de-al doilea tur, inflaţia şi deprecierea puternică a lirei continuă să stârnească cele mai mari îngrijorări în rândul e­lec­toratului turc. Acesta ar putea decide că a venit vremea ca experimentul economic al lui Erdogan, unul care nu a mers deloc bine în ultima vreme, să se sfârşească, notează Bloomberg.

Abordarea lui Erdogan s-a transformat în una de tipul creştere cu orice preţ, iar preţurile sunt ridicate. Pentru a tura motorul creşterii, strategii turci au pompat credit în economie şi susţinut teoria potrivit căreia dobânzile ridicate alimentează inflaţia şi că acestea ar trebui menţinute scăzute.

Această teorie a fost impusă unei bănci centrale lipsite de independenţă. Rezultatul a fost o serie de crize monetare, iar potrivit Bloomberg Economics condiţiile pentru o nouă astfel de criză, un deficit comercial în creştere puternică, un volum ridicat de datorii externe ajunse la maturitate şi rezerve valutare insuficiente, sunt deja aici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Apr. 2026, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Apr. 2026, 16:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!