Un fost diplomat american avansează ideea unui „divorț” între NATO și Turcia

Președintele turc Recep Erdogan joacă la două capete în relațiile cu Rusia și NATO, motiv pentru care Alianța Nord-Atlantică ar trebui să analizeze un „divorț” de Turcia, afirmă fostul diplomat american Elizabeth Shackelford, relatează săptămânalul grec To Vima.

Numărătoarea inversă pentru Summitul NATO programat pentru sfârșitul lunii (28-30 iunie), unde Recep Tayyip Erdogan va trebui să ia o poziție clară cu privire la aderarea Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, a început.

Unii estimează (sau vor să creadă) că Turcia va ceda în cele din urmă, deschizând calea pentru aderarea celor două țări, dar alți analiști au început să se gândească la ce s-ar putea întâmpla dacă Turcia nu își retrage în cele din urmă dreptul de veto.

O astfel de evoluție ar veni într-un moment extrem de critic pentru relațiile NATO și ale Turciei cu Rusia, în contextul unui război precum cel din Ucraina care nu este exclus să dureze încă multe luni.

Ankara cere compensații Suediei și Finlandei, inclusiv ca țările nordice să își schimbe legislația internă, pentru a da undă verde aderării lor la NATO, iar secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a preluat rolul de mediator.

#NATO #Turcia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.