Un gigant care vinde țigări și în Moldova anunță că investește 30 de milioane de dolari în vestul Ucrainei

Philip Morris International Inc va lansa o nouă unitate de producție de 30 milioane de dolari în regiunea Lviv din vestul Ucrainei în primul trimestru al anului viitor, a anunțat marți compania.

„Această investiție reflectă angajamentul nostru ca partener economic pe termen lung al Ucrainei. Nu așteptăm sfârșitul războiului – investim acum”, a declarat Maksym Barabash, directorul executiv al Philip Morris Ucraina, citat de Reuters.

Fabrica va crea 250 de locuri de muncă. Philip Morris a investit peste 700 de milioane de dolari în economia ucraineană de la începutul operațiunilor sale în țară în 1994.

Produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 29,2% în 2022, cea mai mare scădere anuală de la obținerea independenței țării în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Oficialii și analiștii prognozează o creștere economică modestă în acest an, pe măsură ce întreprinderile s-au adaptat la noile realități ale războiului.

Unele multinaționale mari care au activat în Ucraina de mulți ani au anunțat recent planuri de investiții pentru a lansa producția în regiunile centrale și de vest ale țării, departe de linia frontului.

Unilever a anunțat în martie că va investi 20 de milioane de euro într-o nouă unitate de producție în regiunea Kiev, fabrica fiind așteptată să se deschidă în 2024.

Nestlé a început în luna mai construcția unei fabrici de 42,7 milioane de dolari în vestul Ucrainei.

În Republica Moldova sunt trei mari producători de tutun care îşi împart circa 95% din piaţa locală – BAT, JTI și Philip Morris International.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.