Un gigant care vinde țigări și în Moldova anunță că investește 30 de milioane de dolari în vestul Ucrainei

Philip Morris International Inc va lansa o nouă unitate de producție de 30 milioane de dolari în regiunea Lviv din vestul Ucrainei în primul trimestru al anului viitor, a anunțat marți compania.

„Această investiție reflectă angajamentul nostru ca partener economic pe termen lung al Ucrainei. Nu așteptăm sfârșitul războiului – investim acum”, a declarat Maksym Barabash, directorul executiv al Philip Morris Ucraina, citat de Reuters.

Fabrica va crea 250 de locuri de muncă. Philip Morris a investit peste 700 de milioane de dolari în economia ucraineană de la începutul operațiunilor sale în țară în 1994.

Produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 29,2% în 2022, cea mai mare scădere anuală de la obținerea independenței țării în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Oficialii și analiștii prognozează o creștere economică modestă în acest an, pe măsură ce întreprinderile s-au adaptat la noile realități ale războiului.

Unele multinaționale mari care au activat în Ucraina de mulți ani au anunțat recent planuri de investiții pentru a lansa producția în regiunile centrale și de vest ale țării, departe de linia frontului.

Unilever a anunțat în martie că va investi 20 de milioane de euro într-o nouă unitate de producție în regiunea Kiev, fabrica fiind așteptată să se deschidă în 2024.

Nestlé a început în luna mai construcția unei fabrici de 42,7 milioane de dolari în vestul Ucrainei.

În Republica Moldova sunt trei mari producători de tutun care îşi împart circa 95% din piaţa locală – BAT, JTI și Philip Morris International.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.