Un gigant moldovenesc, înghițit de România! Tranzacția este estimată să fie finalizată în semestrul doi

Compania de asigurări-reasigurări Exim România (EximAsig) anunță preluarea Asito Kapital, controlată anterior de controversatul om de afaceri moldovean Veaceslav Platon și de grupul rusesc Lukoil, o societate de asigurări cu portofoliu diversificat, deținută de Moldasig, unul dintre liderii pieței de asigurări din Republica Moldova. Finalizarea tranzacției este estimată pentru a doua parte a anului 2025 (S2/2025), fiind condiționată de obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare.

Tranzacția marchează o premieră pentru industria locală a asigurărilor din România, fiind prima achiziție a unei companii private de asigurări de către un asigurător cu acționariat majoritar de stat.

Potrivit unui comunicat oficial, preluarea Asito Kapital face parte din strategia EximAsig de extindere și consolidare a prezenței pe piața locală și vizează diversificarea portofoliului de produse, creșterea cotei de piață și valorificarea sinergiilor din cadrul grupului Exim Banca Românească.

În tranzacție, EximAsig a fost asistată juridic și fiscal de o echipă extinsă a KPMG în România, formată din KPMG Legal – Toncescu și Asociații, KPMG Advisory și KPMG Tax. Asistența a acoperit toate etapele – de la due diligence și negocierea documentelor, până la procedurile de autorizare în curs.

Coordonatorii echipei juridice KPMG Legal – Toncescu și Asociații sunt Laura Toncescu (Partener), Dragoș Iamandoiu (Partener), alături de Sebastian Olteanu, Sandra Frunzulică și Adina Popescu. Iar coordonatorii echipelor KPMG Advisory și Tax:
Tudor Grecu (Partener – Head of Advisory), Ionuț Măstăcăneanu (Associate Partner, Tax), sprijiniți de experți din arii precum Cyber, Audit și Due Diligence.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asitokapital #moldasig #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.