Un gigant petrolier rus, cu benzinării și în Republica Moldova, vrea să răscumpere acţiuni de la investitorii străini

Lukoil, al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, a anunțat planuri pentru o amplă răscumpărare de acțiuni, în cadrul căreia intenționează să cumpere înapoi 25% din acțiunile sale deținute de investitorii străini. Surse anonime citate de agenția rusă de presă Interfax au dezvăluit că compania urmează să folosească fondurile aflate în conturile sale bancare străine pentru această operațiune, potrivit Bloomberg.

Compania a înaintat deja solicitarea pentru răscumpărarea acțiunilor autorităților de la Moscova. Lukoil are în vedere achiziționarea de acțiuni, inclusiv a certificatelor de acțiuni, la un discount de cel puțin 50%, potrivit surselor citate de Interfax. Această mișcare vine într-un context în care alte companii rusești, precum Magnit PJSC, au realizat recent operațiuni de răscumpărare de acțiuni de la investitori străini, la prețuri reduse.

În prezent, Lukoil nu a oferit un răspuns oficial sau comentarii cu privire la aceste informații.

Valoarea bursieră actuală a Lukoil se situează în jurul a 4.600 miliarde de ruble (aproximativ 48,8 miliarde de dolari), ceea ce înseamnă că un sfert din acțiuni ar valora aproximativ 1.150 miliarde de ruble, la prețul curent de piață.

Această inițiativă strategică de răscumpărare a acțiunilor de la investitorii străini ar putea indica intenția Lukoil de a consolida poziția deținută de acționarii interni și de a gestiona mai eficient acțiunile în cadrul companiei. Acțiunile de răscumpărare pot influența structura acționariatului și pot oferi mai multă stabilitate în gestionarea afacerilor companiei pe termen lung.

Gigantul rus este prezent și în Republica Moldova. Lukoil Moldova este controlată de gigantul rus Lukoil prin intermediul subsidiarei elvețiene Litasco. Ultimele date arată că în anul 2022 a înregistrat venituri record de 11,83 miliarde de lei, cifră aproape dublă față de anul 2021. Profitul companiei a însumat 52,8 milioane de lei.

Compania asigura circa o treime din importurile de produse petroliere și deține o rețea de circa o sută de benzinării, trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat. Pe lângă acestea, stațiile de alimentare au în posesie baruri, magazine și spălătorii auto.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lukoi #acționari #gigant

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.