Un gigant petrolier rus, cu benzinării și în Republica Moldova, vrea să răscumpere acţiuni de la investitorii străini

Lukoil, al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, a anunțat planuri pentru o amplă răscumpărare de acțiuni, în cadrul căreia intenționează să cumpere înapoi 25% din acțiunile sale deținute de investitorii străini. Surse anonime citate de agenția rusă de presă Interfax au dezvăluit că compania urmează să folosească fondurile aflate în conturile sale bancare străine pentru această operațiune, potrivit Bloomberg.

Compania a înaintat deja solicitarea pentru răscumpărarea acțiunilor autorităților de la Moscova. Lukoil are în vedere achiziționarea de acțiuni, inclusiv a certificatelor de acțiuni, la un discount de cel puțin 50%, potrivit surselor citate de Interfax. Această mișcare vine într-un context în care alte companii rusești, precum Magnit PJSC, au realizat recent operațiuni de răscumpărare de acțiuni de la investitori străini, la prețuri reduse.

În prezent, Lukoil nu a oferit un răspuns oficial sau comentarii cu privire la aceste informații.

Valoarea bursieră actuală a Lukoil se situează în jurul a 4.600 miliarde de ruble (aproximativ 48,8 miliarde de dolari), ceea ce înseamnă că un sfert din acțiuni ar valora aproximativ 1.150 miliarde de ruble, la prețul curent de piață.

Această inițiativă strategică de răscumpărare a acțiunilor de la investitorii străini ar putea indica intenția Lukoil de a consolida poziția deținută de acționarii interni și de a gestiona mai eficient acțiunile în cadrul companiei. Acțiunile de răscumpărare pot influența structura acționariatului și pot oferi mai multă stabilitate în gestionarea afacerilor companiei pe termen lung.

Gigantul rus este prezent și în Republica Moldova. Lukoil Moldova este controlată de gigantul rus Lukoil prin intermediul subsidiarei elvețiene Litasco. Ultimele date arată că în anul 2022 a înregistrat venituri record de 11,83 miliarde de lei, cifră aproape dublă față de anul 2021. Profitul companiei a însumat 52,8 milioane de lei.

Compania asigura circa o treime din importurile de produse petroliere și deține o rețea de circa o sută de benzinării, trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat. Pe lângă acestea, stațiile de alimentare au în posesie baruri, magazine și spălătorii auto.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lukoi #acționari #gigant

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.