Un gigant prezent și pe piața carburanților din Moldova raportează un profit în scădere cu 14%

31 Iul. 2026, 09:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Iul. 2026, 09:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Grupul OMV Petrom, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul energetic din regiune și prezent inclusiv pe piața carburanților din Republica Moldova, a încheiat primul semestru al anului 2026 cu un profit net de 1,8 miliarde de lei românești, în scădere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Rezultatele vin după o primă jumătate de an marcată de tensiuni geopolitice, creșteri puternice ale prețurilor la energie și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Criza declanșată în Orientul Mijlociu a împins prețurile materiilor prime la niveluri ridicate și a pus presiune pe piața carburanților.

În pofida scăderii profitului net, activitatea operațională a companiei a crescut. Rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a ajuns la aproximativ 3 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, cu 21% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025. Evoluția a fost susținută în special de segmentele Gaze și Energie și Rafinare și Marketing.

Scăderea profitului net a fost determinată în principal de un rezultat financiar mai slab, inclusiv venituri mai mici din dobânzi, dar și de contribuția de solidaritate aplicată activităților de explorare și producție în trimestrul al doilea.

Compania și-a majorat însă investițiile. În perioada ianuarie-iunie, OMV Petrom a investit 3,7 miliarde de lei, cu 13% mai mult decât în primul semestru al anului trecut. Banii au fost direcționați atât către activitățile tradiționale de explorare și producție, cât și către proiecte strategice, printre care Neptun Deep din Marea Neagră, proiectele de biocombustibili de la Petrobrazi și dezvoltarea capacităților de producere a energiei regenerabile.

În același timp, contribuția OMV Petrom la bugetul de stat al României a crescut cu 29%, până la aproximativ 10,2 miliarde de lei.

Pe segmentul de rafinare și marketing, rezultatul din exploatare a ajuns la 1,25 miliarde de lei, în creștere cu 33% față de primul semestru din 2025. Rafinăria Petrobrazi a funcționat la o rată de utilizare de 97%, iar volumele de vânzări cu amănuntul ale grupului au crescut cu 5%.

O evoluție puternică a fost raportată și în sectorul gazelor și energiei. Acesta a trecut de la o pierdere operațională de 94 de milioane de lei în prima jumătate a anului trecut la un rezultat pozitiv de 318 milioane de lei în 2026. Vânzările de gaze naturale au crescut cu 15%, până la 26,1 TWh, iar producția centralei electrice Brazi a avansat cu 14%, la 2,1 TWh, echivalentul a aproximativ 8% din producția de energie electrică a României.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale grupului rămâne Neptun Deep. Proiectul din Marea Neagră a avansat către începerea producției de gaze, programată pentru 2027. Platforma de producție a fost instalată, șase sonde au fost finalizate, iar conducta care va transporta gazele către țărm a fost, de asemenea, finalizată.

Pentru întregul an 2026, OMV Petrom estimează investiții de aproximativ 9 miliarde de lei.

OMV Petrom este cel mai mare producător de țiței și gaze din Europa de Sud-Est și are operațiuni și în Republica Moldova, unde se numără printre principalii jucători de pe piața carburanților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.