23 de miliarde de lei pierdute în 15 ani. Moldova își face plan împotriva dezastrelor naturale

30 Iul. 2026, 17:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Iul. 2026, 17:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova va aloca circa 129,34 milioane de lei în perioada 2026–2030 pentru reducerea riscurilor provocate de secetă, inundații, ploi torențiale, grindină, incendii, alunecări de teren și alte fenomene naturale. Măsurile sunt prevăzute în proiectul Programului național de reducere a riscurilor de dezastre naturale, elaborat de Ministerul Mediului.

Programul cuprinde 40 de acțiuni și 14 obiective specifice. Printre principalele măsuri se numără elaborarea și actualizarea hărților digitale ale zonelor de risc, dezvoltarea sistemelor de monitorizare și avertizare timpurie, îmbunătățirea gestionării resurselor de apă, protejarea pădurilor, precum și pregătirea autorităților și populației pentru situații de urgență.

Până în 2030, principalele riscuri naturale și biologico-sociale ar urma să fie reprezentate prin hărți digitale și date spațiale integrate într-un sistem național. Autoritățile intenționează, de asemenea, să organizeze exerciții de alertare și să îmbunătățească viteza cu care avertismentele sunt transmise în cazul unor situații de risc.

Măsuri vor fi aplicate și în cel puțin 10 raioane vulnerabile, unde vor fi organizate activități de prevenire și pregătire pentru situații de urgență. Programul prevede minimum 10 activități locale anual și instruirea a cel puțin 500 de persoane. Separat, minimum 200 de angajați ai instituțiilor responsabile urmează să beneficieze de pregătire profesională în domeniul reducerii riscurilor de dezastre.

Potrivit datelor incluse în proiect, în perioada 2010–2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 4 303 situații excepționale, dintre care 1 329 au fost de origine naturală și 109 – biologico-socială. Dezastrele naturale au generat aproape 99% din totalul pagubelor materiale raportate. Pierderile directe au depășit 23 de miliarde de lei, iar numai în 2024 au constituit 4,69 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,5% din PIB.

Cele mai frecvente fenomene naturale au fost ploile torențiale, grindina și vânturile puternice, care au reprezentat 66% din cazuri. Seceta a constituit doar aproximativ 1% din numărul evenimentelor naturale, însă generează peste 70% din pierderile economice provocate de fenomenele analizate.

În 2020, seceta a redus producția agricolă cu peste 26% și a provocat pagube de aproximativ 5,9 miliarde de lei, echivalentul a 3,3% din PIB. În 2022, pierderile au ajuns la circa 4,9 miliarde de lei, iar în 2024 – la aproximativ 3,8 miliarde de lei. În 2012, seceta a afectat peste 360.000 de hectare de culturi agricole, iar pierderile directe au fost estimate la 1,25 miliarde de lei.

Costul total al programului este estimat la 129,339 milioane de lei, însă cea mai mare parte a finanțării depinde de sprijinul extern. Doar 12,97 milioane de lei, circa 10%, sunt acoperite din bugetul de stat, în timp ce 97,824 milioane de lei, aproximativ 76%, urmează să provină din asistență externă. Pentru alte 18,545 milioane de lei, circa 14%, sursele de finanțare nu au fost încă identificate.

Cele mai mari cheltuieli sunt planificate pentru 2026 – 70,876 milioane de lei, iar pentru 2027 sunt estimate alte 32,024 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Iul. 2026, 15:13
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 15:13 // Au Bani //  Ursu Victor

Prețurile cerealelor și oleaginoaselor continuă să scadă atât pe bursele internaționale, cât și pe piața din Republica Moldova, pe fondul unei recolte abundente și al diminuării riscurilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Economistul Iurie Rija arată că piața revine la nivelurile de dinaintea escaladării tensiunilor, iar presiunea asupra prețurilor ar putea continua.

Potrivit analizei, toate contractele futures pentru cereale tranzacționate la Bursa de la Paris (Matif) au rămas negative și au revenit la nivelurile înregistrate înainte de amplificarea riscurilor privind exporturile din Marea Neagră.

Deși restricțiile de navigație în Marea Azov rămân în vigoare, iar traficul maritim prin porturile din Marea Neagră este în continuare blocat, piețele mizează pe o eventuală relaxare a restricțiilor și pe recoltele consistente din bazinul Mării Negre.

Un alt factor care a influențat piețele agricole este scăderea bruscă a cotației petrolului Brent, care a coborât de la 100 la 88 de dolari pe baril în doar două zile.

Potrivit economistului, corecția a fost determinată de încetarea schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, dar și de reluarea exporturilor de petrol din Kazahstan prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), rută prin care România își asigură peste 60% din importurile de țiței.

În același timp, faptul că principalele terminale de export de cereale din portul rusesc Novorossiysk și din porturile ucrainene nu au suferit distrugeri importante a contribuit la calmarea pieței.

Contractele Matif cu livrare în noiembrie au pierdut aproape 5% în numai șase zile, coborând la 536,5 euro pe tonă, iar prețul DAP Constanța s-a redus cu 26 euro pe tonă, până la 515 euro.

În Republica Moldova, unde recoltarea rapiței este finalizată în proporție de aproximativ 75%, iar producția medie este de circa 3 tone la hectar, prețurile au scăzut la 9,20–9,50 lei/kg, față de aproximativ 10 lei/kg în urmă cu o săptămână.

Iurie Rija explică această evoluție prin suprapunerea mai multor factori: scăderea petrolului, corecția de pe piața uleiurilor vegetale, intrarea noii recolte pe piață și faptul că o parte importantă dintre procesatorii europeni și-au asigurat deja necesarul pentru sezonul următor.

Mai mult, o parte dintre traderi au suspendat achizițiile de rapiță în porturi, anticipând că prețurile ar putea continua să scadă.

Pe Matif, cotațiile au coborât cu peste 6%, de la 244,3 euro la 229,3 euro pe tonă, iar la Constanța prețul a scăzut de la 226 la 211 euro pe tonă.

În Republica Moldova, grâul alimentar se tranzacționează în prezent la 2,85–2,90 lei/kg în nordul țării și la 3,40–3,45 lei/kg la Giurgiulești, cu aproximativ 10 bani mai puțin decât săptămâna trecută.

Economistul explică faptul că efectul tensiunilor geopolitice este acum contrabalansat de oferta mare generată de noua recoltă, estimată la 5–6 tone la hectar.

În cazul orzului, prețurile interne au rămas stabile, la aproximativ 3,20 lei/kg la Giurgiulești.

Totuși, la Constanța au apărut primele semne de corecție, cotația coborând de la 194 la 189 euro pe tonă.

Potrivit lui Iurie Rija, evoluția pieței în perioada următoare va depinde de două elemente-cheie: reluarea exporturilor maritime prin Marea Neagră și ritmul în care noua recoltă ajunge în porturi și silozuri.

Economistul consideră că, în lipsa unei noi escaladări geopolitice, presiunea asupra prețurilor va continua.

„Recolta culturilor de grupa I este, per ansamblu, abundentă în acest an în Republica Moldova. Prețurile ridicate din a doua și a treia săptămână a lunii iulie au fost, în mare parte, un efect de oportunitate legat de tensiunile geopolitice din Marea Neagră și Orientul Mijlociu. Piața se îndreaptă acum spre o corecție, nu neapărat spre o prăbușire, ci spre nivelul pe care l-ar fi susținut încă de la început o ofertă generoasă”, concluzionează economistul.