23 de miliarde de lei pierdute în 15 ani. Moldova își face plan împotriva dezastrelor naturale

Republica Moldova va aloca circa 129,34 milioane de lei în perioada 2026–2030 pentru reducerea riscurilor provocate de secetă, inundații, ploi torențiale, grindină, incendii, alunecări de teren și alte fenomene naturale. Măsurile sunt prevăzute în proiectul Programului național de reducere a riscurilor de dezastre naturale, elaborat de Ministerul Mediului.

Programul cuprinde 40 de acțiuni și 14 obiective specifice. Printre principalele măsuri se numără elaborarea și actualizarea hărților digitale ale zonelor de risc, dezvoltarea sistemelor de monitorizare și avertizare timpurie, îmbunătățirea gestionării resurselor de apă, protejarea pădurilor, precum și pregătirea autorităților și populației pentru situații de urgență.

Până în 2030, principalele riscuri naturale și biologico-sociale ar urma să fie reprezentate prin hărți digitale și date spațiale integrate într-un sistem național. Autoritățile intenționează, de asemenea, să organizeze exerciții de alertare și să îmbunătățească viteza cu care avertismentele sunt transmise în cazul unor situații de risc.

Măsuri vor fi aplicate și în cel puțin 10 raioane vulnerabile, unde vor fi organizate activități de prevenire și pregătire pentru situații de urgență. Programul prevede minimum 10 activități locale anual și instruirea a cel puțin 500 de persoane. Separat, minimum 200 de angajați ai instituțiilor responsabile urmează să beneficieze de pregătire profesională în domeniul reducerii riscurilor de dezastre.

Potrivit datelor incluse în proiect, în perioada 2010–2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 4 303 situații excepționale, dintre care 1 329 au fost de origine naturală și 109 – biologico-socială. Dezastrele naturale au generat aproape 99% din totalul pagubelor materiale raportate. Pierderile directe au depășit 23 de miliarde de lei, iar numai în 2024 au constituit 4,69 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,5% din PIB.

Cele mai frecvente fenomene naturale au fost ploile torențiale, grindina și vânturile puternice, care au reprezentat 66% din cazuri. Seceta a constituit doar aproximativ 1% din numărul evenimentelor naturale, însă generează peste 70% din pierderile economice provocate de fenomenele analizate.

În 2020, seceta a redus producția agricolă cu peste 26% și a provocat pagube de aproximativ 5,9 miliarde de lei, echivalentul a 3,3% din PIB. În 2022, pierderile au ajuns la circa 4,9 miliarde de lei, iar în 2024 – la aproximativ 3,8 miliarde de lei. În 2012, seceta a afectat peste 360.000 de hectare de culturi agricole, iar pierderile directe au fost estimate la 1,25 miliarde de lei.

Costul total al programului este estimat la 129,339 milioane de lei, însă cea mai mare parte a finanțării depinde de sprijinul extern. Doar 12,97 milioane de lei, circa 10%, sunt acoperite din bugetul de stat, în timp ce 97,824 milioane de lei, aproximativ 76%, urmează să provină din asistență externă. Pentru alte 18,545 milioane de lei, circa 14%, sursele de finanțare nu au fost încă identificate.

Cele mai mari cheltuieli sunt planificate pentru 2026 – 70,876 milioane de lei, iar pentru 2027 sunt estimate alte 32,024 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plan de acțiuni #ministerul mediului #dezastre naturale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina