Un miliardar de peste Prut a cumpărat o mașină Ferrari de 2 mil. de euro, pe care a uitat-o în parcare timp de 10 ani

Imaginați-vă să cumpărați un Ferrari F40, o mică bijuterie de milioane de euro, și apoi… să uitați că o aveți. Pare un film suprarealist, și totuși exact asta s-a întâmplat cu fostul campion român la tenis Ion Țiriac, acum miliardar și colecționar de mașini de lux, scrie Rador Radio România.

Țiriac, cunoscut pentru perspicacitatea sa în afaceri și pentru pasiunea sa pentru industria auto, are o colecție de aproximativ 350 de mașini, expuse într-un muzeu personal. Printre acestea, un Ferrari F40 achiziționat la sfârșitul anilor 1980 pentru echivalentul a 630.000 de euro astăzi. O bijuterie care, însă, a rămas ascunsă și uitată într-o parcare privată din München, timp de zece ani.

Povestea a fost făcută publică în cadrul unui interviu acordat chiar de Ţiriac, care a recunoscut sincer: „Am cumpărat mașina, am parcat-o și am uitat de ea”.

O amnezie automobilistică incredibilă, mai ales având în vedere valoarea mașinii. Ferrari-ul i-a reapărut în memorie datorită unui telefon de la un anume domn Becker, care după 10 ani l-a informat pe Ţiriac de prezența mașinii în parcare, nefolosită și prăfuită. Ţiriac, uimit și neîncrezător, a trimis pe cineva să o recupereze și a dus-o la Maranello pentru o revizie completă. Odată ce a fost făcută revizia, mașina F40 a fost vândută pentru o sumă estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Pe scurt, doar cei mai bogați își permit să uite un mic detaliu… în valoare de 2 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ferrar #Țiriac #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.