Un miliardar de peste Prut a cumpărat o mașină Ferrari de 2 mil. de euro, pe care a uitat-o în parcare timp de 10 ani

Imaginați-vă să cumpărați un Ferrari F40, o mică bijuterie de milioane de euro, și apoi… să uitați că o aveți. Pare un film suprarealist, și totuși exact asta s-a întâmplat cu fostul campion român la tenis Ion Țiriac, acum miliardar și colecționar de mașini de lux, scrie Rador Radio România.

Țiriac, cunoscut pentru perspicacitatea sa în afaceri și pentru pasiunea sa pentru industria auto, are o colecție de aproximativ 350 de mașini, expuse într-un muzeu personal. Printre acestea, un Ferrari F40 achiziționat la sfârșitul anilor 1980 pentru echivalentul a 630.000 de euro astăzi. O bijuterie care, însă, a rămas ascunsă și uitată într-o parcare privată din München, timp de zece ani.

Povestea a fost făcută publică în cadrul unui interviu acordat chiar de Ţiriac, care a recunoscut sincer: „Am cumpărat mașina, am parcat-o și am uitat de ea”.

O amnezie automobilistică incredibilă, mai ales având în vedere valoarea mașinii. Ferrari-ul i-a reapărut în memorie datorită unui telefon de la un anume domn Becker, care după 10 ani l-a informat pe Ţiriac de prezența mașinii în parcare, nefolosită și prăfuită. Ţiriac, uimit și neîncrezător, a trimis pe cineva să o recupereze și a dus-o la Maranello pentru o revizie completă. Odată ce a fost făcută revizia, mașina F40 a fost vândută pentru o sumă estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Pe scurt, doar cei mai bogați își permit să uite un mic detaliu… în valoare de 2 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ferrar #Țiriac #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.