Un milionar celebru s-a trezit cu toate conturile goale. Trucul folosit de fosta soție, mai tânără cu 28 de ani

Snyder susține că era atât de bolnav încât nu avea idee că i se golesc conturile

Snyder avea 72 de ani când a fost cunoscut pe Liu, care avea 44 de ani în 2004. Cei doi s-au căsătorit și au rămas împreună timp de un deceniu înainte ca Liu să înceapă procedura de divorț împotriva lui în 2018, când el avea 86 de ani, iar ea 58.

După despărțire, Liu a primit 10 milioane de dolari. Însă, conform dosarului juridic al lui Snyder, chiar și după divorț, Liu a continuat să-l înșele dându-i „false speranțe că sunt împreună”, mâncându-i banii care îi mai rămăsese milionarului.

Liu este, de asemenea, acuzat că l-a abandonat brusc și că a călătorit în diferite țări, inclusiv Elveția, Grecia, Italia și Anglia, făcând retrageri mari de numerar folosind cardul ATM al lui Snyder.

Snyder susține că Liu l-a abandonat lăsându-l în mâinile menajerei lor

Documentele arată că abia atunci când fiul lui Snyder, Matthew, a venit în ajutor a descoperit diferitele probleme financiare. Snyder avea datorii restante, era urmărit de o agenție de colectare, s-a confruntat cu procese pe care Liu le-ar fi respins acumulând 65.000 de dolari în amenzi legate de fațada deteriorată a casei lor din Upper East Side.

În total, Snyder s-a trezit cu datorii de 1,5 milioane de dolari ca urmare a disputelor, dar susține că adevărata cauză a ruinei sale financiare a fost Liu care a lucrat sistematic pentru a-i epuiza contul, totul fără știrea lui.

În cele din urmă, fiul lui Snyder l-a mutat în Los Angeles, unde un medic a constatat că este într-o „stare deplorabilă de sănătate”. Instanţa mai susține că Liu „a profitat de fostul ei soț după ce s-a îmbolnăvit”.

Snyder cere acum daune de 3 milioane de dolari de la Liu, care locuiește în Central Park South din Manhattan, informează dailymail.co.uk.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.